Cheia eşuării localizării aeronavei prăbuşite în Apuseni ar putea fi la un general controversat

 

Tudor Tănase, generalul de 67 de ani, este un om discret dar cu funcţii-cheie, avere fabuloasă, dosare penale grele şi relaţii la cel mai înalt nivel. În perioada ceauşistă, Tudor Tănase a condus celebra unitate "R" a Ministerului de Interne care se ocupa de protecţia convorbirilor liderilor comunişti.

Revoluţia l-a prins cu gradul de maior, iar, ca îndatoriri, răspundea de buna funcţionare a mijloacelor de telecomunicaţii de la bordul aeronavelor prezidenţiale. Unitatea R se transformă după revoluţie în STS, iar Tudor Tănase ajunge adjunct al Serviciului, din 1993 până 1997, când e implicat în primul scandal penal.
 

Stelele de pe epoleţi s-au înmulţit la fel de repede pe cât a crescut vila sa din Breaza. Tănase este acuzat că a folosit camioanele, combustibilul, materialele şi angajaţii Serviciului. Apoi, izbucneşte un scandal uriaş, în urma căruia Tudor Tănase îşi pierde funcţia, este trecut în rezervă, dar scapă fără dosar penal.

Şi, imediat, Traian Băsescu, pe atunci ministru al Transporturilor, îl reinventează pe generalul Tănase şi îl numeşte director adjunct la ROMATSA, funcţie pe care o ocupă timp de aproape patru ani. 

 

Scandalul de abuz se stinge, iar în 2001, generalul Tudor Tănase revine în forţă, chiar ca director general al STS. În mandatul său este implementat sistemul de urgenţă 112, care a costat sute de milioane de euro de la bugetul statului. De aici începe legătura generalului Tănase cu sistemul care i-ar fi putut salva pe Aurelia Ion şi Adrian Iovan. 

 

În 2005, numele şefului STS - ajuns între timp general cu patru stele, cel mai mare grad din Armata Română - apare din nou într-un scandal uriaş, legat de achiziţii de maşini militare şi tehnică specială, prin contracte de zeci de milioane de dolari, derulate fără licitaţie. Ca şi prima dată, generalul Tănase părăseşte STS pentru ROMATSA. 

 

La momentul prăbuşirii avionului pilotat de Adrian Iovan, generalul Tudor Tănase era şeful aşa-numitului departament Search and Rescue din cadrul ROMATSA, un departament ce pare creat special pentru el. E şeful structurii şi singurul angajat. Tănase trebuia să stabilească zona de căutare. Era prima persoană care ar fi trebuit să localizeze aeronava prăbuşită în Munţii Apuseni şi să demareze procedurile de salvare. Operaţiunea a eşuat, deşi generalul avea la dispoziţie mai multe aplicaţii cumpărate cu bani grei. Iar aici se ridică alte suspiciuni cu iz penal. 

  

Din 2009 şi până acum, ROMATSA a cumpărat softuri de salvare în caz de accidente aviatice şi a plătit pentru întreţinerea acestora două milioane de euro unei firme deţinute de cel mai bun prieten al actualului şef STS, Marcel Opriş. Compania Quality Business Solutions este deţinută de Dumitru Octavian Nicolau. Soţia acestuia are o altă firmă, în cadrul căreia a avut-o drept subaltern chiar pe soţia lui Marcel Opriş. 

 

Frăţia generalilor este şi mai strânsă de atât. Cei doi deţin împreună mai multe terenuri şi păduri în judeţul Argeş. 

 

În 2007, Marcel Opriş cumpăra împreună cu trei asociaţi nu mai puţin de 16 ha de păşune. Un an mai târziu revine în localitatea argeşeană Podul Dâmboviţei şi împreună cu aceiaşi trei asociaţi cumpără 42 de ha de pădure.

 

Generalul Tănase a refuzat să ofere un punct de vedere oficial. Antena 3 a solicitat atât ROMATSA cât şi Ministerului Transporturilor date cu privire la acest subiect, informaţii despre activitatea generalului Tudor Tănase, dar şi informaţii cu privire la programul achiziţionat de ROMATSA. Până acum, niciuna dintre instituţii nu a oferit un răspuns.