Accesul la informatiile de interes public, statuat prin Legea 544/2001 devine din ce in ce mai limitat. La finele lunii ianuarie 2016, la cabinetul Procurorului General al Romaniei a sosit o copie a Decizie nr.37 din 7 decembrie 2015 pronuntata de completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept in dosarul nr.3306/112015 prin care s-a admis sesizarea privind pronuntarea unei hotarari prealabile formulata de Curtea de Apel Constanta.
Completul ICCJ condus de judecatorul Ionel Barba, presedintele Sectiei de Contencios administrativ si fiscal, a stabilit ca numele si prenumele unei persoane reprezinta informatii referitoare la date cu caracter personal, indiferent daca intr-o situatie data, sunt sau nu suficiente pentru identificarea persoanei. Ministerul Public, prin Sectia judiciara, a inceput sa transmita aceasta decizie la toate parchetele din subordine , astfel ca toate raspunsurile la solicitarile jurnalistilor privind liberul acces la informatiille de interes public vor fi anonimizate, fara a mai fi facute publice numelor persoanelor vizate de anchetele procurorilor.
In decizia ICCJ se mentioneaza ca a fost avuta in vedere, la judecare, practica judiciara de la mai multe Curti de Apel din tara si raportul intocmit de un judecator raportor, dar si pozitia recurentului reclamant Neacsu Laurentiu. Acesta chemase in judecata, la Tribunalul Constanta, in decembrie 2014, Ministerul Educatiei Nationale, solicitand obligarea institutiei de a-i comunica raportul Corpului de control al prim-ministrului privind controlul realizat in 2013 la Universitatea Ovidius din Constanta. Neacsu primise din parte a ministerului doar o sinteza din raport, cu anonimizari, iar Tribunalul Constanta i-a respins actiunea considerand ca Ministerul Educatiei a procedat corect. Hotararea a fost atacata cu recurs, context in Curtea de Apel Constanta a dispus sesizarea din oficiu a ICCJ pentru rezolvarea acestei chestiuni de drept.
Batalia in plan juridic s-a dat pe doua articole din Legea 544/2001 si Legea 677/2001 privind protectia datelor personale. De mentionat, Curtea de Apel Bucuresti si Tribunalul Bucuresti au considerat ca numele si prenumele unei persoane, desi reprezinta date cu caracter personal, nu sunt suficiente pentru identificarea persoanei, insa ICCJ a considerat ca opinia dominanta a altor judecatori din tara a fost contrara si este mai importanta. Drept urmare, prin Decizia nr.37/dec.2015,ICCJ a decis ca numele si prenumele persoanelor vor fi anonimizate, ca si alte date ce pot duce la identificarea persoanelor. Urmare a acestei decizii, accesul liber la informatia de interes public si dreptul de a fi informat al cetateanului vor fi limitate.
