Ministrul Justiției, Tudorel Toader, a fost invitatul lui Mihai Gâdea în emisiunea Sinteza Zilei. Ministrul a susținut că în ceea ce privește revocarea lui Kovesi, este de datoria sa să ia o decizie, care va fi luată până la sfârșitul acestui an.
Iată principalele declarații:
Despre legile justiției
„E o dezbatere atipică. La noi, societatea s-a schimbat profund, mentalitatea sperăm că și ea. Aproape cicilc, la 12 ani, se schimbă legile fundamentale. Avem Constituția din 1991, reviziuită după 13 ani, legile justiției din 2002, revizuite după 12 ani. Dacă ne-am duce în urmă cam tot la 10-12 ani, au fost schimbări radicale. Ne-am obișnuit, pentru că nu vrem schimbare, pentru că legile justiției au consolidat statutul magistraților. Numai că legile justiției așa cum sunt tind să rupă ceva din echilibrul statului. Dincolo de partea pe care trebuie să o continuăm, partea care să garanteze, trebuie să corectăm ce trebuie corectat și este mult de corectat. Această rezistență se datorează multor factori: rutina, stagnarea. Alții mai prudenți: să nu afecteze independența justiției, alții vor să-și conseve acele privilegii pe care le au. Nimeni nu vorbește despre acele soluții. Ei spun că se încalcă independența? Dar prin ce? Că un judecător nu se mai poate pensiona, că îi rămâne casa toată viața lui și urmașilor, se încalcă justiția?”, a declarat ministrul Justiției.
Despre situația din CSM
„Eu cred că soluția nu este de a-ți da demisia, ci de a căuta pârghiile instituționale pentru a face ca CSM să funcționeze normal. Aceste pârghii sunt la nivel comportamental. CSM propune ca secția de judecători să decidă în legătură cu cariera judecătorilor, cea de procurori, de procurori. (...) De la momentul propunerii, în cadrul CSM, ei au optat pentru această soluție de separarea carierelor, când trebuia să dea un aviz pe legile justiției au spus nu”.
Despre anchetarea magistraților
„Am propus înființarea acestei direcții care să fie similară cu DNA și DIICOT, care să aibă un număr de procurori și să aibă o competență exclusivă, să cerceteze doar faptele magistraților. Ar dispărea, perspectiva acestei presiuni care se exercită asupra judecătorilor, în special, a magistraților, în general. Se spune că dacă se înființează, DNA ar rămâne fără activitate. Este fals. Convingerea mea este că această direcție se va înființa”.
Cine ar trebui să numească șefii Parchetelor
„Ce gândesc eu poate fi bun sau prost. Instituțional avem MCV, mecanism care spune că trebuie găsită o procedură transparentă de numire a procurorilor de nivel înalt. Deci trebuie să consultăm Comisia de la Veneția. Ea emite avize după standarde europene, avizele sunt respectate. La ultima numire, când CSM a dat aviz negativ și președintele a numit o persoană. Să nu spună cineva că a trece peste avizul CSM nu are încărcătură politică. Punctul meu de vedere, cel pe care l-am exprimat când am exprimat proiectul de lege, ca numirea să fie la nivelul CSM-ului. (...) Comisia Specială a preluat proiectul de lege și l-a însușit ca fiind proprie, l-au modificat și l-au trimis spre avizare inclusiv la Guvern. Guvernul a trimis la Ministrul Justiției pentru avizare”.
Despre competența procurorilor
„Procurorii au o competență exclusivă a faptelor considerate infracțiuni. Nicio autoritate din România nu se poate substitui competenței altor autorități. Acele conflicte, toate au fost de competență, o autoritate intra în competența unei alte autorități. Prin urmare, fiecare avem anumite limite constițuționale în care trebuie să ne îndeplinim competențele. Procurorul nu se poate substitui intanței și decidentului. Dacă iei acele atribute, el nu-și mai poate îndeplini activitatea. Procurorul nu este un supervizor al decidenților”.
Dacă președintele încalcă justiția, poate fi suspendat?
„Noi avem o Constituție din 1991, revizuită în 2003, ea are limite, trebuie modificată, dar nu radical. Chiar dacă au mai fost niște soluții mai greu de aplicat, de multe ori Curtea Constituțională a dat decizii interpretative. Constituția oferă suficiente garanții pentru ca în principal să prevină și abuzuri și să conducă și la sancționare. În ipotezele data, da”.
Revocarea lui Kovesi
„Fiecare dintre noi avem obligația să respectăm legea, aveam libertatea să încălcăm legea cu consecințele de rigoare. Dacă și când mă voi decide asupra revocării, vă voi anunța. Este un lucru la care lucrăm, pentru că este o obligație a mea. Eu am cerut Inspecției Judiciare să facă o evaluare la Ministerul Public și DNA. Am primit și raportul de la Ministerul Public și săptămâna viitoare, în secția pentru procurori va fi dezbătut raportul. Inspectorii au lucrat și au făcut o treabă bună. Știam și o să îmi schimb părerea că trei au considerat că e bine și trei că nu e bine. Eu nu sunt constrâns de o decizie majoritară. Am cerut control. Inspecția a făcut controale, este obligația mea și morală și legală ca ministru să valorific rapoartele. Eu nu pot să mă fac că nu s-a întâmplat nimic. Nu pot să neglijez acel raport pe care să-l valorific și cu un rezultat pe care îl voi face public, indiferent care va fi. O parte va fi de acord, o parte mă va critica. Evoluarea nu o voi face doar din punctul de vedere al Inspecției, voi integra concluziile într-o evaluare de ansamblu. În scurt timp, anul acesta (...) Noi când vorbim de procurori sau judecători folosim aceeași sintagmă, sunt magistrați, chiar dacă statutele diferă. Procurorii își desfășoară activitatea sub ministrul Justiției. Asta nu înseamnă că se uită în dosare și dă sugestii și indicații. Din această perspectivă, aș sublinia cerința constituțională ca și procurorul să rămână în limitele competenței pe care le are. Să și respecte faptul că magistratul aplică legea și nu creează legea. CSM dă acel aviz consultativ și nu conform”.
Încrederea în justiție
„Încrederea în justițiție este fundamentală, dar se dobândește greu printr-o serie de măsuri, prin sentimentele celui care pierde sau câștigă procesul dar știe cât de vinovat este, se dobândește princeleritatea cauzelor, prin lipsa unei soluționări selective. (...) Cred într-o perspectivă optimistă. Ea prin modificările la legile justiției, poate nu le consider necesare sau bune, dat toată societatea românească consideră că ele trebuie modificate. Se modifică legile justiției poate nu în formula cea mai bună, dar în bine, am făcut acele controale, poate vor urma și altele. Aceleși criterii pot fi folosite, tragem concluzia și vom putea să generăm această soluționare într-un chip neselectiv al cauzelor și să le dăm românilor încredere în actul de justiție”.
Răspunderea magistraților
„Statul oferă garanții magistraților, statul răspunde material pentru erorile judiciare cauzate de magistrat. Dacă au acționat cu rea credință nu sunt scutiți de răspundere. Statul se poate îndrepta împotriva magistraților în propunerea pe care am formulat-o statul se îndreaptă în chip obligtoriu. Nimeni nu este în afara răspunderii. Fiecare răspundem juridic pentru faptele de încălcare a legii. Niciodată Ministerul de Finanțe nu s-a îndreptat împotriva unui magistrat. Nu doresc ca magistrații să fie trași la răspundere, dar doresc ca el să aibă responsabilitatea faptului de justiție pe care îl îndeplinește, știind că va răspunde dacă greșește”.
