Până în prezent nu s-a ştiut aproape nimic despre persoana misterioasă care a transmis presei documentele secrete ale companiei panameze de consultanţă Mossack Fonseca, a căror dezvăluire a declanşat scandalul 'Panama Papers', ce a arătat cum politicieni, oameni de afaceri sau celebrităţi din lumea întreagă şi-au ascuns averile cu ajutorul a circa 214.000 de societăţi offshore create sau administrate de această companie între anii 1977 şi 1995 în 21 de paradisuri fiscale.
La o lună după ce Consorţiul Internaţional al Jurnaliştilor de Investigaţie (ICIJ) a publicat primele documente, 'John Doe', pseudonimul folosit de această sursă în comunicaţiile sale securizate cu publicaţia germană Süddeutsche Zeitung, a transmis acesteia un text intitulat 'Revoluţia va fi numerică', în care oferă unele explicaţii despre motivaţia gestului său, text analizat într-un articol publicat vineri de Le Monde, citat de Agerpres.
Dezvăluirile lui 'John Doe'
'John Doe' nu îşi dezvăluie identitatea reală şi nici măcar naţionalitatea, dar susţine - într-o limbă engleză foarte îngrijită - că nu a lucrat niciodată 'pentru un guvern sau un serviciu de informaţii, nici direct şi nici în calitate de consultant'.
Motivaţia sa reală a fost subiect de speculaţii, nefiind clar dacă el a urmărit un interes financiar personal - o parte a datelor societăţii Fonseca a fost vândută autorităţilor din unele state, mai ales SUA, Marea Britanie şi Germania - sau doar a dorit să servească interesul general, ipoteză avansată după ce a furnizat gratuit documentele către Süddeutsche Zeitung, care, văzând anvergura lor, a cerut ajutorul ICIJ pentru a le gestiona.
Analiza din Le Monde favorizează a doua variantă, invocând faptul că în textul prezentat sursa susţine că a vrut să denunţe sistemul 'corupţiei masive şi generalizate' generator de inegalităţi sociale şi permis de derivele deontologice ale avocaţilor, de impunitatea celor înstăriţi şi de responsabilii politici care nu au curajul să atace acest fenomen, în opinia sa, acest sistem 'pe care-l numim în continuare capitalist apropiindu-se mai degrabă de sclavia economică'.
'Am decis să denunţ Mossack Fonseca pentru că am considerat că fondatorii, angajaţii şi clienţii ei trebuie să răspundă pentru rolul lor în aceste infracţiuni', scrie în respectivul text sursa, care cel mai probabil este un fost angajat al acelei companii panameze.
De asemenea, 'John Doe' se declară dispus să coopereze cu autorităţile judiciare competente în investigarea actelor de evaziune fiscală scoase la suprafaţă de documentele transmise de el, condiţionând această cooperare de garantarea protecţiei sale personale. El subliniază că nu doreşte să devină ca autorii unor alte dezvăluiri de anvergură, precum Edward Snowden (NSA), Bradley Birkenfeld (UBS) sau Antoine Deltour (LuxLeaks), care sunt acum binecunoscuţi şi astfel şi-au văzut viaţa 'distrusă'.
Mai multe instituții media au refuzat documentele
'John Doe' mai susţine că a încercat să ofere respectivele documente mai multor instituţii media, dar acestea l-ar fi refuzat. El consideră că unele grupuri media au ajuns nişte 'caricaturi' sub controlul unor miliardari care fac din presă doar un hobby personal, în timp ce jurnalismul de investigaţie nu este susţinut financiar.
Dar şi mai surprinzător este că 'John Doe' afirmă că a propus inclusiv site-ului Wikileaks să-i ofere documentele, solicitare pe care ar fi făcut-o repetat prin intermediul formularului de pe site.
După izbucnirea scandalului Panama Papers, organizaţia Wikileaks a acuzat ICIJ că publică selectiv datele din Panama Papers cu obiectivul de a servi unele interese anume şi i-a cerut să le dezvăluie pe toate integral. Wikileaks susţine de exemplu faptul că informaţiile despre politicieni sau oameni de afaceri americani ce s-au folosit de paradisurile fiscale sunt puţine, în schimb se fac referiri ample la afacerile anturajului preşedintelui rus Vladimir Putin.
