Clienţii băncilor, verificaţi împotriva terorismului

EXCLUSIV ANTENA3.RO. După ce înregistrarea datelor legate de convorbirile telefonice şi SMS-uri de către operatorii de telefonie mobilă s-a concretizat printr-o lege, care a intrat în vigoare marţi şi după ce numerele de mobil ale persoanelor ar putea fi accesate pe Internet de toată lumea, românii vor mai trece printr-o verificare la nivel de stat. Atunci când îşi vor deschide un cont sau vor solicita o cerere pentru emiterea unui card, clienţii băncilor din România vor trebui să completeze contractul cu informaţii personale noi, astfel încât să se prevină spălarea banilor şi finanţarea terorismului.
In luna mai a anului trecut, printr-o ordonanţă de urgenţă, s-a transpus în România Directiva a III-a a Uniunii Europene, legată de prevenirea utilizării sistemului financiar în scopul spălării banilor şi finanţării actelor de terorism.
Prevederile Directivei includ completarea unor formulare noi din cadrul contractului bancar şi se aplică pentru toate tranzacţiile efectuate de către clienţii băncilor, indiferent de modalitatea de efectuare a operaţiunilor, adică deschiderea unui cont sau emiterea unui card.
Măsurile s-au concretizat şi în Regulmanetul Băncii Naţionale a României (BNR) privind cunoaşterea clientelei în scopul prevenirii banilor şi finantării terorismului şi au fost adoptate de bănci în toamnă, în funcţie de reglementările interne ale fiecărei instituţii de credit.
Securitate împotriva terorismului şi spălării banilor
Fiecare bancă, în funcţie de strategia internă adoptată cu privire la gestionarea riscului, are obligaţia să solicite clienţilor săi un set minim de documente şi informaţii, astfel încât să poată face dovada către BNR că administrează în mod eficient riscul de spălare a banilor şi de finanţare a terorismului.
Radu Gheţea, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB) spune pentru Antena3.ro că ?noile reglementări au în vedere atât abordarea pe baza de risc a clienţilor pentru care banca prestează servicii financiar-bancare, cât şi gradul de risc al produselor sau serviciilor oferite?.
?Astfel, prevederile directivei se aplică tuturor produselor şi serviciilor bancare, inclusiv conturilor de card?, explică pentru Antena3.ro Andreea Nicoleta Deliu, specialist la Departamentul Comunicare Externă din cadrul Băncii Comerciale Române (BCR).
Ce şi cum completăm
In momentul în care clienţii îşi deschid un cont de orice natura, adică depozit, cont de economii sau dacă vor să solicite un card bancar, aceştia trebuie să completeze mai multe formulare şi informaţii personale, în funcţie de statutul pe care ăl au, adică de persoană fizică sau juridică.
?Procedurile prin care un client încheie un contract bancar nu s-au modificat, însă elementele noi stabilite de Directivă constau în introducerea calităţii de persoană expusă politic (PEP) a clienţilor, autorizaţiilor, asociaţilor sau împuterniciţilor, identificarea beneficiaurlui real, introducerea informaţiei privind naţionalitatea clientului şi datele de contact, respectiv număr de telefon, fax sau email, după caz?, explică pentru Antena3.ro Radu Gheţea, preşedinte ARB şi al CEC Bank.
Conform legii, persoanele expuse politic sunt persoanele fizice care exercită sau au exercitat funcţii publice importante, membrii direcţi ai familiilor acestora, precum şi persoanele cunoscute public ca asociaţi apropiaţi ai persoanelor fizice care exercită funcţii publice importante. In aceste categorii intră şefii de stat, ai guvernelor, membrii parlamentelor, ambasadorii, mass-media, mediile de afaceri, etc.
Tot legea scrie că persoana încetează să mai fie considerată expusă politic după împlinirea unui termen de un an de la data la care a încetat să mai ocupe o funcţie publică importantă. De asemenea, beneficiarul real este orice persoană fizică care deţine sau controlează clientul şi/ sau persoana fizică în numele ori în interesul căruia/ căreia se realizează, direct sau indirect, o tranzacţie sau o operaţiune.
In afară de noile informaţii care au fost introduse în contractele bancare, la semnarea lor se va aplica o procedură graduală de acceptare a clienţilor în funcţie de încadrarea în categoria de risc asociat fiecărui client.
?In cazul clienţilor persoane fizice, banca poate solicita şi verifica urmatoarele informaţii: numele şi prenumele sau după caz, pseudonimul, dovedit printr-un act juridic, adresa de domiciliu şi reşedinţa dovedită printr-un act de identitate, data şi locul naşterii, CNP sau alt element unic de identificare, în cazul persoanelor nerezidente, numărul de telefon, fax, email, naţionalitatea, ocupaţia, numele sau denumirea angajatorii ori după caz, natura activităţii proprii şi numele benficiarului real?, detaliază pentru Antena3.ro Andreea Nicoleta Deliu specialist în comunicare la BCR.
Deliu adaugă pentru Antena3.ro informaţiile care vor fi solicitate persoanelor juridice, respectiv denumirea, forma juridică, sediul social sau sediul unde se situează centrul de conducere şi de gestiune a activităţii statutare, datele de contact ca şi în cazul persoanelor fizice şi tipul şi natura activităţii desfăşurate.
De asemenea, clienţii persoane juridice vor trebui să mai specifice identitatea persoanelor care, potrivit actelor constitutive şi/ sau hotărârii organelor statutare, sunt învestite cu competenţa de a conduce şi reprezenta entitatea, precum şi puterile acestora de angajare a entităţii, numele beneficiarului real sau informaţii despre grupul de persoane care constituie beneficiarul real şi date despre identitatea persoanei care acţionează în numele clientului, precum şi informaţii pentru a stabili ca aceasta este autorizată/ împuternicit în acest sens.
Clienţii cu conturi deja deschise, notificaţi despre noua legislaţie
Instituţiile bancare sunt obligate să aplice măsurile de cunoaştere a clientelei tuturor clienţilor existenţi, cât mai curând posibil, ?dar nu mai târziu de un an de la aprobarea la nivelul organelor de conducere ale instituţiei a normelor de cunoaştere a clientelei, elaborate potrivit cerinţelor Regulamentului Bancii Nationale a Romaniei?, după cum spune pentru Antena3.ro Tatiana Marin, de la departamentul Corporate Communication din cadrul ING Wholesale Banking.
Banca Comercială Română actualizarea informaţiilor clienţilor care au deja conturi deschise va consta în anunţuri pe pagina web a BCR, mesaje înscrise pe extrasul de cont sau în notificarea clienţilor în vederea prezentării la bancă pentru actualizarea datelor noi cerute de lege.
Radu Gheţea spune pentru Antena3.ro că noile reglementari interne ale CEC Bank au fost aprobate la sfârşitul lunii septembrie 2008, iar în cazul Unicredit Tiriac Bank, măsurile au fost implementare începând cu 20 octombrie 2008.
Clienţii, verificaţi prin orice metodă de către bănci
Procesul de acceptare şi identificare a clientelei presupune stabilirea şi verificarea identităţii clienţilor de către bancă, atât la iniţierea, cât şi pe parcursul desfăşurarii relaţiei de afaceri cu aceştia.
?Verificarea informaţiilor furnizate de client se realizează prin orice metodă corespunzătoare, astfel încât instituţia să se asigure de veridicitatea informaţiilor?, declară pentru Antena3.ro Radu Gheţea, preşesintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB).
Gheţea adaugă pentru Antena3.ro că, după cum precizează legislaţia, verificarea identităţii clientului se realizează pe baza documentelor din categoria celor mai greu de falsificat sau de obţinut pe cale ilicită sub un nume fals, cum sunt documentele emise de o Autoritate oficială, care să includă o forografie a titularului.
Legea mai scrie că verificarea informaţiilor care nu se pot proba cu aceste documente, se va realiza prin orice metodă corespunzătoare, cum ar fi observarea directă a locaţiei la adrsă indicată, prin schimb de corespondenţă şi/ sau accesarea numărului de telefon furnizat de client, prin verificarea informaţiilor furnizate de client cu cele înscrise pe diverse facturi remise la plata clientului, fişe fiscale sau extrase de cont ori prin accesarea informaţiilor publice.
?Pentru persoanele juridice se verifică existenţa legală a entităţii, precum şi informaţiile şi documentele corespunzătoare cu privire la identitatea persoanei care acţionează în numele clientulu, dar şi si cele referitoare la natura şi limitele împuternicirii?, explică Gheţea pentru Antena3.ro.
De asemenea, la anumite intervale de timp, banca reactualizează informaţiile furnizate de client, acesta având obligaţia să pună la dispoziţia instituţiei de credit orice modificări intervenite în informaţiile furnizate iniţial, după cum precizează pentru Antena3.ro Ioana Roescu, PR Officer Unicredit Tiriac Bank.
Rapoarte periodice către UE până în decembrie 2009
Potrivit Directivei Uniunii Europene, până la 15 decembrie 2009 şi cel puţin la intervale de trei ani după aceea, băncile vor întocmi rapoarte privind punerea în aplicare a Directivei.
?Termenul de implementare pentru toate ţările membre a fost 15 decembrie 2007, iar în luna iunie 2008, Comisia Europeană a avertizat 15 state membre, cum ar fi Belgia, Franţa, Germania, Polonia, pentru neaplicarea prevederilor Directive, printre care şi România?, explică Radu Gheţea pentru Antena3.ro.
Legislaţia română în domeniul prevenirii spălării banilor este cu mult peste standardele prevăzute de legislaţia europeană, pentru că România este singura ţară din UE care are un sistem complex de raportare, având în vedere că legislaţia europeană prevede doar raportarea tranzacţiilor suspecte, după cum spune pentru Antena3.ro Andreea Nicoleta Deliu, specialist la departamentul Comunicare Externă din cadrul BCR.
?Sistemul cuprinde un sistem de raportare bazat pe patru cerinţe de raportare, anume: tranzacţia suspectă, tranzacţiile în numerar mai mari de 15.000 de euro, tranzacţii externe mai mari de 15.000 de euro, precum şi cererile de date şi informaţii ale Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării banilor (ONPCSB) şi ale altor organisme de aplicare a legii ť, concluzionează Deliu pentru Antena3.ro
Vedeţi aici ordonanţa de urgenţă pentru prevenirea spălării banilor şi finanţarea terorismului (pdf)
Paula Safta, Antena3.ro