Ungaria şi Cehia, planuri severe de combatere a crizei economice

Guvernele Ungariei şi Cehiei au prezentat, luni, programe severe de combatere a efectelor crizei economice. Planurile nu i-au convins, încă, pe investitori: cursul forintului şi al coroanei cehe şi-au continuat căderea. Criza continuă să facă ravagii şi în economiile, considerate mai stabile, din vestul Europei.
Premierul ungar Ferenţ Gyurcsany a pus accentul pe reducerea deficitului bugetar, care a atins, în 2006, 9,2 la sută din Produsul Intern Brut, un record pentru Uniunea Europeană.
Deficitul s-a menţinut, de atunci, peste limita de trei la sută, impusă de Uniune, dar, în acest an, guvernul de la Budapesta îşi propune să-l coboare sub limită. În acest scop sunt prevăzute economii bugetare de 730 de milioane de euro şi creşterea TVA de la 20 la 23 la sută. În acelaşi timp vor fi reduse contribuţiile sociale, în speranţa protejării locurilor de muncă. Lovită sever de criză, Ungaria a primit credite de 20 de miliarde de euro de la FMI, Banca Mondială şi Uniunea Europeană.
Planul anti-criză al guvernului ceh se concentrează, în schimb, pe reducerea impactului recesiunii şi combaterea şomajului, prin reduceri de impozite şi garanţii pentru credite destinate investiţiilor. Deşi susţine respectarea strictă a echilibrului bugetar, premierul Mirek Topolanek a recunoscut că, în urma acestor măsuri, deficitul ar putea depăşi trei la sută.
Criza a dezechilibrat bugetele în toată Europa. Comisia Europeană ar putea lansa, miercuri, avertismente către mai multe ţări, între care Franţa şi Spania, pentru deficite bugetare peste limita de trei la sută din Produsul Intern Brut.
România nu figurează pe lista publicată de agenţiile de presă. Tratatele europene permit depăşirea limitei doar în situaţii excepţionale, cum este actuala recesiune, şi numai pentru un an. Majoritatea ţărilor implicate se aşteaptă, însă, la deficite peste limită timp de cel puţin doi-trei ani, din cauza alocaţiilor bugetare pentru relansarea economiei.
Situaţia este deosebit de gravă în Irlanda, al cărei deficit a ajuns anul trecut la 5,5 la sută din produsul intern brut iar anul acesta ar putea atinge 6,5 la sută. Renumită, în trecut, pentru ritmul înalt de dezvoltare, Irlanda riscă acum chiar să intre în încetare de plăţi, potrivit agenţiilor de rating.
Antena3