Uniunea Europeană, reticentă în privinţa extinderii după aderarea României şi Bulgariei

Preşedinţia belgiană a UE, în a doua jumătate a lui 2010, după trei preşedinţii consecutive (Cehia, Suedia şi Spania) favorabile extinderii, va fi "strictă şi justă, fără a face promisiuni", potrivit secretarului de stat belgian pentru Afaceri Europene, relatează site-ul EuObserver

Olivier Chastel, coordonatorul principal al troicii alcătuite din preşedinţiile Spaniei, Belgiei şi Ungariei (în prima jumătate a anului viitor), este rezervat în ceea ce priveşte încheierea negocierilor de aderare cu Croaţia în timpul preşedinţiei belgiene a UE, în a doua jumătate a anului.

"Depinde de Croaţia. Criteriile nu pot fi sacrificate de dragul datelor şi al programelor", a spus acesta, adăugând de asemenea că nimeni nu ar trebui să aştepte o soluţie miraculoasă din partea Belgiei în disputa dintre Atena şi Skopje despre Macedonia, una dintre fostele republici iugoslave.

Totodată, Belgia nu promite acordarea statutului de candidat Muntenegrului sau Albaniei, ale căror candidaturi sunt supuse analizei de către Comisia Europeană, fără a fi foarte optimistă nici în ceea ce priveşte Serbia, care şi-a depus candidatura la sfârşitul anului 2009. Belgia preferă să aştepte ratificarea Acordului de Stabilizare şi Asociere (ASA), iar în ceea ce priveşte Bosnia şi Kosovo, nu prevede paşi importanţi.

Această prudenţă este motivată de experienţa aderării României şi Bulgariei, cu toate că Chastel nu a exprimat în mod explicit acest lucru.

"Ne-am învăţat lecţia din extinderile anterioare şi am înţeles că implementarea reformelor după aderare este dificilă. Astfel că pe viitor, vom accepta numai state care sunt pe deplin pregătite pentru aderarea la UE", a spus acesta.

Antena3.ro