Aproape un sfert din bucureșteni a jucat măcar o dată la sloturi în ultimul an. Aceasta este una dintre concluziile unui studiu realizat de GfK Romania, care contrastează cu știrile care vin de pe piața de gambling, unde operatorii se împuținează din cauza legislației neadaptate la realitate.
Cifrele prezentate de institutul care oferă informații relevante despre piață și despre consumatori pot fi surprinzătoare:
- 2,4 milioane de români (aproximativ 15% din populaţia peste 18 ani) jucaseră cel puţin o dată în ultimele 12 luni la sloturi;
- majoritatea jucătorilor se regăsesc pe segmentul de vârstă 18-24 de ani;
- 24% dintre bucureşteni au pariat măcar o dată în ultimul an.
Potrivit GfK, România în România există 98.000 de practicanți etichetați drept „împătimiți” ai jocurilor de noroc. Aceștia reprezintă 0.6 din populația adultă a țării. Țara noastră stă bine din acest punct de vedere, procentajul jucătorilor constanți variind între 0,5% și 2% din populație în alte țări europene. Este important de menționat că au fost luați în calcul și cei care joacă la Loteria Națională, care rămâne cel mai popular joc de noroc la noi.
82% dintre jucătorii constanți sunt bărbați
Un al top al procentajului jucătorilor pe regiuni arată în felul următor:
- Ardeal – 17%
- Dobrogea – 16%
- Moldova – 11%
Ca o curiozitate, Doar în Ardeal sunt preferate jocurile tematice, cu diverse personaje, iar în restul țării sunt preferate sloturile cu fructe. Ca și distribuție pe genuri, jucătorii cu frecvența cel puțin săptămânală sunt bărbați tineri, necăsătoriți, educație medie, din urban, cu un venit mediu pe gospodărie de aproape 2.500 lei: 82% sunt bărbați.
Încasări bune pentru stat
Potrivit operatorilor de jocuri de noroc care includ „păcănelele”, statul român are o politică de autosabotare vizavi de acest domeniu. Pe de o parte, colectează bani mulți din această sursă: în 2017 taxele și contribuțiile colectate la buget în urma jocurilor de noroc au fost de 296 milioane de euro (cu 20% mai mult decât bugetul Ministerului Culturii). Pe de o altă parte, legislația care nu e adaptată la situația reală sugrumă acest domeniu, din mai multe puncte de vedere.
„Plătim impozit pe pierdere”
Proprietarii de aparate electronice sau alte forme de jocuri de noroc, membri ai Asociaţiei Organizatorilor de Sloturi (ROMSLOT), susțin că numărul de operatori s-a diminuat în ultima perioadă. Din 37 de cazinouri care au funcţionat acum câţiva ani în ţara noastră, acum mai sunt 5 în Bucureşti. „Practic, plătim impozit pe pierdere. Peste tot veniturile înseamnă diferenţa dintre încasări şi plăţi, doar la noi se plăteşte 16% din cifra de afaceri”, a declarat Sorin Georgescu, secretar general al ROMSLOT, completând că cei pe care îi reprezintă au solicitat ca impozitul aplicat să aibă în vedere veniturile finale, nu încasările!.
Apoi, operatorii au dificultăți în a completa documentele solicitate de stat în contextul în care în fiecare județ există cerințe diferite și multă ambiguitate. A explicat tot Sorin Georgescu: „Nu există o armonizare în sensul în care şi cel care vine în control şi cel care trebuie să plătească taxele să folosească aceeaşi raportare, aceiaşi indicatori, aceleaşi formulare, aceleaşi documente. Este destul de dificil pentru că, dacă o să ai o companie în Braşov, care este controlată de o anumită instituţie regională, raportarea se face într-un anumit fel, dacă este în Bucureşti este în alt fel şi tot aşa. Este foarte mult interpretabil".
În aprecierea celor din domeniu, statul român a pierdut aproximativ 50 milioane de euro în ultimii 4 ani din cauza închiderii cazinourile. Din fericire pentru jucători, se poate juca la sloturi pe platformele caselor de pariuri online. Vezi topul cazinourilor online pe PariuriX pentru a afla care sunt operatorii online de top!
