Falimentul Piaţei de Gros Bucureşti a costat 28 milioane de euro

28 de milioane de euro s-au dus pe apa Sâmbetei. Atât a costat falimentarul proiect Piaţa de Gros Bucureşti, coordonat de stat, pentru care România s-a mai împrumutat şi de la BERD. Proiectul prevedea înfiinţarea unor centre regionale pentru colectarea legumelor şi fruc­telor de la agricultori, cu scopul de a-i ajuta să-şi vândă marfa, potrivit Financiarul.

Proiectul Piaţa de Gros Bucureşti a demarat în 1994, după ce Banca Europeană pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare a acordat României un împrumut de 17 milioane de euro. Proiectul prevedea construirea a opt centre rurale de colectare a legumelor si fructelor, amplasate în puncte strategice din zona de aprovizionare a Capitalei.

Proiectul a pornit cu stângul încă de la început. Din cele opt centre s-au construit doar şase, care însă nu aduc profit, susţin ziariştii de la Financiarul.
Astfel că Piaţa de Gros Bucureşti, la care AVAS deţine 95% din acţiuni, este în procedură de executare silită.

Imprumutul către BERD trebuia achitat integral până la sfârşitul lui 2008, dar societatea controlată de stat nu a reuşit să achite ratele, iar penalităţile aplicate scufundă şi mai mult Piaţa de Gros.

Din 1999 şi până la sfârşitul lui 2008, compania a înregistrat pierderi totale de aproape 64 de milioane de euro. Adică de aproape 4 ori mai mult decât împrumutul de la BERD.

În prezent, depozitele Pieţei de Gros şi-au pierdut destinaţia iniţială, fiind folosite mai ales de angrosişti.
Fostul ministrul al Agriculturii, Ilie Sârbu, a venit cu o iniţiativă menită să mai salveze ceva din proiect.

Sîrbu a propus răscumpărarea acţiunilor Pieţei de Gros de către Ministerul Agriculturii şi transferul centrelor către asociaţiile de producatori. Iniţiativa a fost însă respinsă de guvern.

Antena3.ro