Sub pretextul combaterii evaziunii fiscale, succesivele guverne Boc au depus toate eforturile pentru ca pe piaţa românească să rămână activi doar marii contribuabili. Micilor contribuabili li s-a limitat pe rând spaţiul de manevră, până la desfiinţare, prin introducerea impozitului minim în 2009, prin respingerea amendamentului la bugetul pe 2010 de anulare a acestuia şi prin încercarea de a elimina statutul microîntreprinderilor din 2010, scrie Săptămâna Financiară.
Filosofia guvernelor Boc a fost expusă la început de fostul ministru al finanţelor Gheorghe Pogea, care se întreba într-un interviu în SF unde sunt profiturile IMM-urilor.
?Dacă te uiţi la serviciile de consultanţă, de intermedieri financiare, IMM-uri, observi că ele n-au profituri. Din 685.000 de firme, 1.000 şi ceva aduc peste 90% din venitul public, şi restul de peste 600.000 nu aduc aproape nimic. Cum e posibil aşa ceva?!?
Prin urmare, în urma unui calcul cost-beneficiu, s-a trecut la eliminarea puzderia de firme mici şi la reorientarea controlul fiscal numai către marii contribuabili.
Un prima pas a fost introducerea impozitului minim anual cuprins între 2.200 de lei (aproximativ 500 de euro) şi 43.000 de lei (circa 10.000 de euro). Rezultatul? Creştere de 1009.59% a firmelor care şi-au suspendat activitatea. Peste 133.000 de mici companii au preferat să nu mai achite salarii, nici taxe şi impozite aferente activităţii.
În prezent, premierul Boc îi încurajază pe parlamentarii PD-L să respingă cu succes un amendament care prelungea aplicarea cotei de impozitare a microîntreprinderilor de 3% pe termen nedeterminat. Amendamentul aparţine fostului şef al ANAF, Daniel Chiţoiu.
Grav este că actualul ministru de Finanţe, Sebastian Vlădescu, crede că prin votul din Parlament de săptămâna trecută microîntreprinderile au fost desfiinţate.
?De la 1 ianuarie a dispărut regimul de taxare diferenţiat pentru microîntreprinderi, adică impozitarea cu 3% a veniturilor, şi este introdus impozitul de 16% pe profit sau impozitul minim?, spune Vlădescu.
Legea bugetului, însă, nu prevede şi abrogarea Titlului IV din Codul Fiscal, care se referă la impozitarea microîntreprinderilor. Mai mult, niciun articol nu face referire la desfiinţarea acestora, ci lasă neschimbat Codul Fiscal.
Chiar propriul proiect de buget îl contrazice pe ministrul de Finanţe. Proiectul , acum lege, confirmă, nu infirmă faptul că microîntreprinderile sunt încă impozitate pe venit.
La categoria veniturilor bugetare apare o sumă de 444 de milioane de lei (mai mare cu 9,31% decât veniturile de 369 de milioane din 2009) pe care autorii acestei legi (angajaţii MFP) preconizează că o vor încasa în 2010 din ?impozitul pe venitul microîntreprinderilor?, nu pe profitul acestora, cum doreşte Vlădescu. Alţi 131.000 de lei ar putea fi încasaţi din ?impozitul pe veniturile microîntreprinderilor realizate de o persoană fizică dintr-o asociere cu o persoană juridică care nu generează o persoană juridică?.
Argumentul celor care, la fel ca şi Vlădescu, militează pentru dispariţia microîntreprinderilor, se bazează pe faptul că articolul 107 din Codul Fiscal nu precizează nicio cotă de impozitare pentru microîntreprinderi după 31 decembrie 2009.
?Cota de impozitare pe veniturile microîntreprinderilor e: 2% în anul 2007; 2,5% în anul 2008; 3% în anul 2009?.
Dar nicăieri nu se prevede ca începând cu 2010 titlul IV va dispărea şi că microîntreprinderile devin plătitoare de impozit pe profit. Aceştia mai cred că impozitul pe profit este regula generală, iar impozitul pe microîntreprinderi doar o excepţie.
Doar că articolul 2 al Codului Fiscal aduce la egalitate cele două tipuri de impozitare, cea pe profit şi cea pe venitul microîntreprinderilor, nefiind reliefată nicio relaţie de subordonare, potrivit căreia prima constituie regula, iar a doua excepţia.
?Impozitele şi taxele reglementate prin prezentul cod sunt următoarele: a) impozitul pe profit; b) impozitul pe venit; c) impozitul pe veniturile microîntreprinderilor; d) impozitul pe veniturile obţinute din România de nerezidenţi; e) impozitul pe reprezentanţe; f) taxa pe valoarea adăugată; g) accizele; h) impozitele şi taxele locale?.
Mai mult, argumentul ?dacă nu există cotă, nu există impozit, deci trebuie aplicată regula impozitului de 16% pe profit? e anulat de articolul 15, care menţionează că ?sunt scutite de la plata impozitului pe profit persoanele juridice române care plătesc impozitul pe veniturile microîntreprinderilor, în conformitate cu prevederile cuprinse în titlul IV?.
Antena3.ro
