Atenţie scăzută pentru întâlnirea lui Obama cu liderii est-europeni

Întâlnirea între preşedintele Barack Obama şi 11 lideri est-europeni, joi seara, la Praga, a beneficiat de puţină atenţie din partea presei, la câteva ore după semnarea noului Tratat START cu Rusia.
Acest "dineu de lucru" nu beneficiază de prea multă atenţie din partea mass-media americane sau din Europa Centrală şi de Est, care s-au concentrat în proncipal asupra ceremoniei semnării noului tratat START, în pofida faptului că este pentru prima dată când un preşedinte al Statelor Unite se întâlneşte în mod expres cu 11 lideri din această regiune, într-un cadru care nu are legătură cu NATO sau Uniunea Europeană, comentează agenţia de analiză STRATFOR, citată de Mediafax.

Principalul scop al dineului constă în oportunitatea ca "unii să petreacă puţin timp cu preşedintele american", având în vedere că nu se va încheia cu o declaraţie comună sau un acord asupra unor politici. Citând surse din regiune, agenţia afirmă că vor fi abordate subiecte pornind de la eforturile în Afganistan şi apropiata revizuire a Conceptului Stategic NATO, până la relaţiile cu Rusia şi probleme de securitate regională în Asia Centrală şi Balcani. Din perspectiva SUA, scopul acesteia este să ofere liderilor est-europeni asigurări privind angajamentul american în zonă.

"Polonia şi România cer amplasarea de sisteme antirachetă balistică, statele baltice vor o prezenţă militară NATO mai substanţială pentru a tempera presiunile Rusiei la Marea Baltică, iar toţi doresc să primească de la Washington un fel de răspuns la înlocuirea regimului prooccidental în Ucraina", afirmă STRATFOR, adăugând că dacă Obama va reuşi acest lucru la reşedinţa ambasadorului SUA în Praga, "atunci se va achita de sarcină la preţ redus".

Agenţia afirmă, însă, că "sincronizarea" crizei din Kîrgîzstan cu acest eveniment este "curioasă", subliniind că poate observa "urmele influenţei ruseşti în mişcările opoziţiei kîrgîze, care a preluat puterea". Aceasta îl citează, de asemenea, pe premierul rus, Vladimir Putin, lăudând îndepărtarea regimului "nepotist" Bakiev, care "a căzut în aceeaşi capcană" ca predecesorul său. STRATFOR argumentează, de asemenea, că Guvernul kîrgîz al lui Bakiev a acuzat presa rusă pentru faptul că vorbea, cu doar câteva săptămâni înaintea acestor proteste violente, despre tulburări şi corupţie.

"Acest lucru ne spune, cel puţin, că Rusia probabil ştia ce era pe cale să se întâmple. Există posibilitatea să fi avut un rol activ în evenimentele din Kîrgîzstan, dar nu este încă clar dacă tulburările curente au fost integral instigate de Moscova sau dacă Kremlinul încearcă doar să beneficieze de pe urma unor tulburări provocate local", afirmă STRATFOR. Agenţia conchide că "inversarea" a două revoluţii prooccidentale colorate, "portocalie" în Ucraina şi "a lalelelor" în Kîrgîzstan, într-un interval de doar trei luni, nu va trece cu siguranţă neobservată la "bisericuţa" de la Praga.


Obama a oferit un dineu pentru premierii şi preşedinţii din Bulgaria, Cehia, Estonia, Croaţia, Letonia, Lituania, Polonia, România, Slovacia, Slovenia şi Ungaria. România a fost reprezentată de preşedintele Traian Băsescu.

Potrivit presei de la Praga, Obama a vrut, cu această ocazie, să le dea asigurări ţărilor din regiune că Washingtonul va continua să le susţină, după ce a abandonat, în septembrie, un proiect al administraţiei precedente a lui George W. Bush privind instalarea unor elemente ale scutului antirachetă în Europa Centrală. Decizia a provocat îngrijorare în zonă, unii politicieni temându-se că Statele Unite au sacrificat zona în beneficiul relaţiilor cu Rusia, iar întâlnirea informală a avut ca scop eliminarea îngrijorărilor.
Antena3.ro