Se împlineşte un an de la protestele din Moldova care au dus la căderea regimului Voronin

Zilele acestea se împlineşte un an de la protestele din Moldova care au dus la căderea regimului Voronin. Victoria zdrobitoare a comuniştilor de la alegerile parlamentare din 5 aprilie a scos opoziţia în stradă. Comuniştii au fost acuzaţi că au fraudat alegerile iar opoziţia s-a coalizat pentru a dizolva Parlamentul. Atunci, regimul Voronin a acuzat România că s-ar afla în spatele protestelor.

Cu o zi înaintea scrutinului electoral de la Chişinău, Moldova a închis graniţa cu România. 300 de cetăţeni români au fost opriţi la frontieră, pe motiv că ar vrea să se implice în campania electorală pentru alegerile parlamentare din 5 aprilie.

Rezultatul alegerilor care arătau victoria comuniştilor a scos 15.000 de tineri şi lideri de opoziţie pe străzile din Chişinău. Totul a pornit de la un simplu mesaj pe Internet, prin care tinerii au decretat, simbolic, zi de doliu în toată ţara.

Mii de moldoveni le-au urmat exemplul, iar la ora 18:00 mulţimea a început să se dezlănţuie pe străzile din Chişinău.

Rezultatele, încă preliminare, ale alegerilor arătau că partidul comuniştilor urma să rămână la putere pentru încă 4 ani.

Vârful violenţelor a fost atins când manifestanţii au devastat sediul Parlamentului din Republica Moldova.

Poliţia a intervenit în forţă dar a fost pusă pe fugă de demonstranţii care aruncau cu pietre. Tinerii vroiau un singru lucru: organizarea alegerilor anticipate. Protestele nu s-au terminat până când nu s-au renumărat voturile. În acest timp, regimul Voronin nu a uitat să-i pedepseasă pe protestatari.

Între timp, opoziţia căuta dovezi care să ateste că alegerile au fost fraudate. Opoziţia descoperea atunci peste 20.000 de fraude, după verificarea a doar 25 la sută din listele electorale.

După renumărarea voturilor, partidele democrate, unite în Alianţa pentru Integrare Europeană, au reuşit să obţină suficiente voturi pentru a prelua majoritatea parlamentară. Cu toate acestea, ei nu au avut suficiente voturi pentru a-şi impune candidatul la preşedinţie.

S-a încercat apoi alegerea unui preşedinte, însă cele două tentative au eşuat.

Până la vară, partidele democrate trebuie să anunţe când vor avea loc următoarele alegeri, însă actuala putere caută modalităţi pentru a schimba Constituţia, astfel încât preşedintele să fie direct ales de populaţie.

Antena 3