Documentele “ating o enormă arie a unor probleme de politică externă extrem de sensibile”, a scris miercuri Elizabeth King, secretară pentru Afaceri Legislative, într-un mail adresat departamentelor de apărare.
“Anticipăm că aceste documente ar putea avea un impact negativ asupra relaţiilor externe ale Statelor Unite”, a scris ea, comunicând membrilor comitetului că “vă vom informa atunci când vom înţelege mai bine ce conţin documentele Wikileaks”.
King a precizat că publicaţiile The New York Times, Guardian din Marea Britanie şi Der Spiegel din Germania “lucrează în prezent cu WikiLeaks pentru a coordona publicarea acestor documente ale Departamentului de Stat”.
Aceste trei publicaţii au avut acces la două dintre precedentele astfel de acţiuni ale WikiLeaks, respectiv publicarea a aproximativ 400.000 de documente legate de războiul din Irak, şi 75.000, de cel din Afganistan, din perioada 2003-2010.
Dave Lapan, un purtător de cuvânt al Pentagonului, a declarat că anumite mesaje ar putea aborda "subiecte legate de Departamentul Apărării". Potrivit acestuia, informaţiile vor fi publicate de WikiLeaks la sfârşitul acestei săptămâni sau la începutul săptămânii viitoare.
Site-ul WikiLeaks a promis luni că va publica un volum de şapte ori mai mare decât cele 400.000 de documente publicate recent asupra războiului din Irak, pe o temă şi la o dată neprecizate.
Mandat de arestare pe numele fondatorului WikiLeaks
În altă ordine de idei, Parchetul suedez a emis un mandat de arestare pe numele lui Julian Assange, fondatorul Wikileaks. Australianul de 39 de ani este acuzat de viol şi agresiune sexuală. Assange spune că totul este o înscenare şi o încercare de a distruge Wikileaks.
Fondatorul Wikileaks este acuzat de două suedeze de viol şi agresiune sexuală. El nu a fost reţinut pentru că nu se află în Suedia, profitând până acum de lipsa unui mandat de arestare pentru a părăsi ţara. Julian Assange a negat acuzaţiile şi a declarat că relaţiile pe care le-a avut cu cele două femei au fost consensuale.
Apelul împotriva mandatului de arestare emis pe numele fondatorului WikiLeaks a fost respins, miercuri, de Curtea de Apel din Svea, Suedia. "Curtea de Apel are opinii diferite, în anumite puncte, de cele ale tribunalului de primă instanţă însă consideră că există motive pentru a cere arestarea lui", se arată în comunicatul Curţii de Apel din Svea.
