Ponta vrea să fie preşedinte în 2013

Caut ieri o subtitrare la un film pe net şi primul lucuru care îmi sare în ochi când deschid primul site care-mi apare pe Google nu e, cum m-aş fi aştepat, ceva despre Oscaruruile de azi-noapte, ci poza lui Victor Ponta. Nu mă deranjează precum reclamele-cearşaf care mi se aştern peste ochi ca unui mort (cine-a inventat genul asta de publicitate on-line e un idiot sinistru) pentru că poza liderului PSD stă cuminte sus pe un banner roşu întreabându-mă dacă-l văd preşedintele României în 2013.

Nu-i răspund, dar întrebarea mi-a rămas pe creier şi poate că asta-i şi ideea. Să mă lucreze la subconştient. Ok, acum că ştiu, că mi-am pus deja problema, şansele de a fi manipulat în felul ăsta s-au redus considerabil. M-au făcut în schimb să vorbesc despre asta şi o fac conştient că, deşi-i slujeşte şi lui, merită.

Ponta dă semne că înţelege unde trebuie să bată ca să i se deschidă. Pe lângă multele păcate care le plasează de mulţi ani pe ultimul loc la capitolul ?încredere? în sondajele de opinie, partidele noastre îl au şi pe acela că nu ştiu să comunice. Se adresează electoratului de-a valma, ca unei turme de flămânzi retarzi. Când sunt la putere îmi scot ochii cu cifre din care rezultă că ?uite,deja mănânci mai bine? sau, oricum, asta se va întâmpla în cel mai scurt timp, când sunt în opoziţie încearcă să mă convingă că deja sunt lihnit şi că doar ele mă aşteaptă cu blidul plin.

Ştiu, există încă destui care asta şi aşteaptă să audă de la politicieni pentru că atât înţeleg din rostul lor. Dar cu aceştia nu se mai câştigă alegeri, cel mult se fură, şi nu mai faci diferenţa. Te zbaţi să-i aduci la vot cu ?zăhărelul?, cheltui o groază pe sacoşe cu pomeni şi te trezeşti a doua zi că ţi l-a luat adversarul cu o sacoşă ceva mai plină.

S-a văzut asta la ultimele alegeri parlamentare. PSD şi PDL, mai ales, s-au întrecut nu în proiecte, oameni şi idei ci în ulei, zahăr şi orez (celebra operaţiune UZO) şi a câştigat PDL pentru că, parafrazându-l pe acelaşi Ponta, ?au furat mai bine decât noi?. Numai că asemenea victorii nu mai folosesc nimănui şi oricum nu vor mai fi nicicum. La viitoarele alegeri câştigă cine convinge şi aduce la vot noua generaţie. Crin Antonescu a reuşit parţial acest lucru în toamna anului trecut. A scos la urne tineri debusolaţi şi dezamăgiţi de politică şi a crăpat un pic cercul vicios al neîncrederii multor români în politicieni. Prea puţin, dar a fost un semn că se poate şi altfel. Ăsta e şi atu-ul său, cel care i-a permis să câştige sâmbătă un nou mandat la vârful PNL.

A aduce spre politică oameni noi şi a-i convinge că merită să votezi un politician şi pentru altceva decât o pungă cu orez sau un post de portar înseamnă a ştii mai întâi să-i respecţi. Iar primul semn de respect e să ştii cum să i te adresezi. Ponta şi-a plasat un banner pe un site dedicat în special tinerilor încercând să-i obişnuiască, neagresiv, cu ideea că ar putea fi viitorul preşedinte al României. A făcut-o întrebându-i dacă cred asta. E un model de comunicare cu noua generaţie şi un semnal că o vizează cu precădere. La fel şi cu ideea de a-şi oferi propria ?recomandare?, timp de o lună de zile, celor care vor să intre în PSD. Un gest mărunt care nu va face cu siguranţă cozi la sediile partidului, dar care pentru mulţi poate însemna ceva important: noul lider al PSD e altfel decât ceilalţi politicieni, deci şi PSD ar putea fi în viitor altfel decât celelalte partide.

Mă uit pe site-urile celor trei mari partide, PDL, PSD şi PNL. Ultimele două oferă celor interesaţi de a intra în partid posibilitatea de a o face prin completarea unei cereri de adeziune on-line. La PDL nu există, iar pe forumul lor de discuţii, am găsit două întrebări legate de acest lucru. La una i s-a răspuns, doritorul fiind trimis la sediul PDL din localitatea în care-şi are domiciliul, la cealaltă nimic, deşi persoana în cauză insistă solicitând măcar o adresă de e-mail. Mesajul e din 22 februarie 2010. Da, PDL e ocupat cu guvernarea şi n-are timp de fleacuri de genul ăsta, dar pentru cei care vin din urmă, alţii decât pomanagiii pe care-i duci la vot cu autobuzul, tocmai asemenea ?nimicuri? fac diferenţa şi, sunt convins, ei vor decide şi viitorul preşedinte al României.

Raul Zan