"Nici un scrutin electoral fără noi la guvernare", par a transmite pe toate canalele media liderii UDMR. Conştienţi de majoritatea fragilă care ar putea să se înfiripeze după alegeri, reprezentanţii Uniunii şi-au permis să pluseze la mesaj în această campanie electorală pentru a atrage cât mai mulţi votanţi. În 2004, UDMR menţiona în propriul program electoral autonomia culturală ca unul dintre dezideratele prioritare. La patru ani de atunci, politicienii formaţiunii vorbesc despre autonomia teritorială ca un pas firesc ce poate fi atins din postura de guvernanţi în legislatura 2008-2012.
Aritmetica de guvernare a UDMR
Contextul actual al raporturilor de forţe surâde liderilor din Uniune. Cu scenariul guvernului de uniune naţională exclus din viziunea prezidenţială, UDMR şi-a făcut propriile analize. Ambele situaţii luate în calcul avantajează această formaţiune. Un posibil executiv PDL-PNL ar avea nevoie şi de voturile parlamentarilor săi pentru o guvernare liniştită alături de Parlament, în condiţiile în care surse din Uniune nu dau acestei structuri o majoritate mai mare de 53-54 de procente în legislativ. Scorul Uniunii ar oferi unei asemenea construcţii o majoritate confortabilă de peste 60%, care ar putea rezista eventualelor dezertări sau migrări ale unor parlamentari.
Recentele semnalele negative venite din partea Cotroceniului şi a liberal-democraţilor din Modrogan legate de o eventuală colaborare cu PSD îi încurajează pe unii udemerişti apropiaţi cercului lui Attila Verestoy să se gândească la un eventual trio PSD-PNL-UDMR, cu o majoritate de peste 70%. Membrii Uniunii şi-ar reconsidera opţiunile, pentru un rol mai semnificativ în viitorul guvern, în cazul în care fie PD-L, or PSD ar obţine mai mult de 45% la aceste alegeri, un prognostic însă puţin probabil.
Nucleul de ministere dorit de UDMR în schimbul asigurării unei majorităţi lejere se regăsesc în portofoliile actuale deţinute de această formaţiune: Ministerul Dezvoltării, Lucrărilor Publice şi Locuinţelor, condus de Laszlo Borbely, cel al Mediului, unde şef este Attila Korodi, şi cel al Comunicaţiilor, deţinut de Karoly Borbely.
Mesaj către partide: Excluderea Uniunii, o greşeală
Apetitul UDMR pentru guvernare a fost făcut cunoscut în ultima vreme prin intermediul unei ample campanii în presa regională de limbă maghiară, dar şi prin ieşiri publice ale principalelelor voci din formaţiune. Rând pe rând,în această campanie electorală Marko Bela, Laszlo Borbely, Attila Verestoy, Gyorgy Frunda au acordat interviuri sau au făcut declaraţii asupra aportului pe care UDMR l-ar putea aduce la actul guvernării.
Actualul senator, Attila Verestoy, crede în crearea unui guvern echilibrat între stînga şi dreapta politică, în care excluderea UDMR de la masa guvernării ar fi o greşeală. ?Nu cred în pronosticuri, dar probabil se va forma un echilibru între dreapta şi stânga politică. De altfel, cele două ideologii se întrepătrund destul de evident, deci este aproape indiferent care va fi principala forţă politică, pentru care sprijinul numai al UDMR nu va fi suficient.Dacă în cursul formării guvernului, cineva nu ar ţine cont de rolul constructiv, dar şi de cel de factor de stabilitate al UDMR, acela ar face o greşeală. Trebuie recunoscut că UDMR, având în spate o comunitate de 1,5 milioane de persoane, nu poate fi lăsată deoparte? a declarat recent Verestoy pentru cotidianul de limbă maghiară ?Uj Magyar Szo?.
Liderul grupului senatorilor Uniunii face referiri şi la mai vechea strategie ?pas cu pas? aplicată pentru atingerea autonomiei teritoriale. ?Din experienţa acestei campanii pot să afirm că ?marile noastre probleme? ? redefinirea regiunilor de dezvoltare, extinderea la nivel teritorial a autonomiei şi crearea cadrului juridic adecvat - nu reprezintă priorităţi pentru oameni. Aceste lucruri sunt dezbătute după ce toate celelalte şi-au găsit răspuns. Şi acest lucru dovedeşte corectitudinea strategiei UDMR, de a obţine autonomia teritorială pas cu pas, bazându-ne pe o comunitate solidară, care prin unitatea ei poate propulsa o elită politică în stare să obţină rezultate în relaţiile cu majoritarii. Deci, aceste deziderate nu se prezintă ca probleme de imediată actualitate, ci sunt concluzia firească a lucrurilor", a mai declarat Verestoy pentru ziarul citat.
O eventuală participare la guvernare a UDMR nu ar aduce comunitatea mai aproape de obiectivele prioritare, dar ar oferi şi posibilitatea de a bloca adoptarea unor legi ce ar putea aduce atingere intereselor minorităţii maghiare, a afirmat tot pentru Uj Magyar Szo, Laszlo Borbely, vicepreşedinte executiv al Uniunii. ?După experienţele noastre, trebuie să spun că este extrem de important să intrăm şi în noul guvern, pentru a putea fi în slujba conunităţii noastre. De multe ori am reuşit să împiedicăm acceptarea anumitor legi, care puteau fi foarte dăunătoare comunităţii maghiare. Trebuie doar să ne gândim la exemplul Slovaciei. În România nimic nu este ireversibil, de aceea trebuie să fim acolo unde se iau deciziile? a precizat Borbely motivele apetitului pentru guvernare.
Profeţii autonomiste despre viitor
Cel mai explicit mesaj în această campanie a venit din partea senatorului Gyorgy Frunda. La festivitatea de închidere a periplului electoral, Frunda a profeţit că în următorii patru ani reprezentanţii Uniunii vor dobândi autonomia culturală şi teritorială. ?Acum 18 ani am redobândit terenurile luate abuziv, clădirile şcolilor, bisericilor, acum avem mai multe şcoli maghiare în Ardeal decât în perioada dintre cele două războaie mondiale. În peste o mie de localităţi avem inscripţii bilingve. În următorii patru ani va trebui să construim pe terenul autonomiei, trebuie să dobândim autonomie culturală şi teritorială?, a spus Frunda.
Mijlocul de transformare în realitate a acestui prognostic? Accederea la putere, în cadrul unei coaliţii guvernamentale: ?Acest drum trebuie continuat şi trebuie să obţinem cele două forme de autonomie - cea culturală, care este etnică şi cea teritorială, care nu este etnică, dar care se completează reciproc. Sper că vom fi într-o coaliţie guvernamentală şi nu am spus altceva decât ce spune trendul european? a afirmat parlamentarul Uniunii, care a ţinut să adauge că ?în Europa de astăzi autonomiile teritoriale sunt la ele acasă şi România va ajunge acolo?.
Marius Vulpe, Antena3.ro
