Congresul PSD: Principalii candidaţi, proiectele lor politice şi modul de desfăşurare

ANTENA3.RO - EXCLUSIV ONLINE // În prag de Congres, PSD se comportă mai mult ca un partid de structură confederativă, decât unul naţional. Timp de două luni, tabere, grupări, centre de interese locale s-au luptat pentru a-şi maximiza şansele şi a-şi asigura o cât mai bună reprezentare în funcţiile de conducere. Totul se va decide însă sâmbătă, când va avea loc primul eveniment politic major al anului: Congresul PSD.

S-au făcut şi desfăcut coaliţii, s-a încercat înclinarea balanţei în favoarea actualului lider Mircea Geoană prin modificarea statutului şi impunerea votului unei echipe în bloc pe liste, pentru ca în final presiunea teritoriului, dar şi a unor reprezentanţi de seamă precum preşedintele de onoare, Ion Iliescu, să-l silească pe Geoană să accepte inevitabilul.

Candidaţii la funcţiile de conducere, inclusiv la cea de preşedinte se vor face în mod individual. Câştigător va fi cel care va cumula cele mai multe voturi, de preferat 50% plus unu din opţiunile celor 1.700 de delegaţi.

Patru buletine de vot şi două tururi de scrutin

Congresul va debuta cu discuţiile pe necesitatea şi oportunitatea schimbării actualului statut al PSD. Numai că modificările vor fi puţine şi nu de substanţă, ultimul Comitet Executiv al partidului hotărând ca modificarea acestui regulament să facă obiectul unui nou Congres în următoarele luni.

Decizia uşurează astfel modul de alegere a noi conduceri şi tinde să elimine o bună parte din tensiunea şi polemicile iscate în ultimul timp în interiorul PSD, în special de propunerile care vizau modul de candidatură şi de desemnarea preşedintelui, secretarului general şi vicepreşedinţilor partidului.

Delegaţii la Congres vor alege, prin vot direct, preşedintele, secretarul general şi 15 vicepreşedinţi. În cazul în care nu va exista un candidat la posturile de preşedinte şi de secretar general care să întrunească jumătate plus unu din voturile delegaţilor se va organiza în aceeaşi zi un al doilea tur între primii doi clasaţi.

Potrivit liderului PSD, Mircea Geoană, vor exista patru buletine de vot la Congres. Primul va cuprinde candidaţii la preşedinţie, al doilea pe cei pentru postul de secretar general, al treilea pretendenţii la cele 15 scaune de vicepreşedinţi şi un altul pentru toţi membrii Consiliului Naţional.

Fără funcţia de prim-vicepreşedinte

Dată fiind inflaţia de pretendenţi la funcţia numărul unu în partid, nici mai mult nici mai puţin de nouă, este posibil însă să fie necesară organizarea unui tur doi pentru a face departajarea între primii doi clasaţi în prima rundă.

Şi actualul secretar general al PSD, Liviu Dragnea are probleme. El se va confrunta cu doi rivali la Congres pentru funcţia pe care o deţine în prezent: liderul PSD Argeş, Constantin Nicolescu şi cel de Vaslui, Dumitru Buzatu.

Pentru cei 62 candidaţi la cele 15 posturi de vicepreşedinte, lucrurile vor fi mult mai simple. Delegaţii vor vota sâmbătă propunerea ca desemnarea câştigătorilor să se facă în conformitate cu o prevedere din statutul din 2005, potrivit căreia cele 15 funcţii vor fi ocupate de primii 15 clasaţi în opţiunile de vot ale colegilor de partid. O altă prevedere statutară care va fi supusă votului congresului priveşte eliminarea competenţelor regionale şi pe domenii pe care le-au avut până în prezent vicepreşedinţii de partid. În schimb, ideea reînfiinţării postului de prim-vicepreşedinte a fost abandonată de către Mircea Geoană.

Candidaţii la preşedinţia PSD

În ceea ce priveşte teza votului în echipe şi alte propuneri de modificare ale statutului PSD, acestea vor urma să facă obiectul unui congres ulterior care ar putea avea loc peste câteva luni, ideea urmând a fi supusă deciziei Congresului extraordinar de sâmbătă.

Un element esenţial în atragerea voturilor delegaţilor îl va constitui, în afară de jocurile de culise şi ofertele politice cu care se vot prezenta ;b:cei nouă candidaţi la postul de preşedinte al PSD: Alexandru Andrei (fost consilier al lui Nicolae Văcăroiu), Alistar Dorela (membru al organizaţiei PSD sector 1), Domonco Ioan (primar Dorohoi), Cristian Diaconescu (vicepreşedinte), Moraru Victor (primar Amara), Mircea Geoană(preşedinte), Victor Ponta (vicepreşedinte), Miron Mitrea (senator) şi Radu Mazăre (lider PSD Constanţa).

Lista rămâne însă deschisă, nefiind excluse unele candidaturi surpriză chiar în ziua Congresului. Actualul statut al PSD permite acest lucru dacă se întruneşte acceptul delegaţilor acestui for.

Vă prezentăm mai jos pe principalii patru favoriţi daţi în această cursă pentru şefia PSD:

Mircea Geoană, diplomatul de carieră

Diplomat de carieră, Geoană plăteşte în prezent poliţele pentru scoaterea partidului de la guvernare, pierderea alegerilor prezidenţiale şi pentru că s-a bazat prea mult pe aripa Hrebenciuc-Vanghelie. În ultimele luni a încercat să-şi întărească poziţie în partid, cointeresând actualii vicepreşedinţi de partid şi liderii celor mai puternice organizaţii sub forma unei echipe de candidaţi care să fie votată în bloc la Congres. Strategia presupunea însă şi modificarea statutului PSD în acest sens, o bătălie în care actualul lider a pierdut treptat teren în faţa adversarilor săi din partid, partizani ai ideii păstrării modului individuale pentru posturile de conducere din partid.

Până acum capacitatea sa de dialog şi diplomaţie i-a permis să păstreze o stare de status-quo între taberele rivale existente în partid şi, totodată, să-şi apere calitatea de preşedinte de partid timp de patru ani, în ciuda atacurilor periodice orchestrate de rivali ca Adrian Năstase şi Miron Mitrea sau a criticilor dese formulate de liderul de onoare al PSD, Ion Iliescu.

În prezent, Geoană se confruntă cu o opoziţie mult mai vie, dar încă răsfirată care include şi o bună parte din colegii de partid cărora le datorează instalarea sa în această funcţie la precedentul Congres: Grupul de la Cluj, senatorul Miron Mitrea.

Intrarea la guvernare, chiar şi sub forma unui guvern de uniune naţională, câştigarea următoarelor alegeri cu 40%, aleşii locali ca temelie a PSD, menţinerea majorităţii locale PSD - PNL, o posibilă alianţă parlamentară cu PNL pentru alegerile din 2012, susţinerea sau chiar constituirea unor instituţii media cu viziune de stânga, care să vină în sprijinul aleşilor locali, continuarea procesului de democratizare a partidului, în paralel cu întărirea disciplinei de partid, înfiinţarea funcţiei de prim-vicepreşedinte şi simplificarea procedurilor de acceptare în interiorul partidului a noilor membri, sunt promisiunile pentru care Mircea Geoană speră să obţină susţinerea majorităţii delegaţilor la Congresul de sâmbătă.

Geoană mai propune reînfiinţarea postului de prim-vicepreşedinte al formaţiunii. Biroul Permanent Naţional va fi ales de Congres şi va fi compus din vicepreşedinţi, un prim-vicepreşedinte şi secretari executivi naţionali, coordonatorii departamentelor Comitetului Executiv Naţional şi preşedinţii organizaţiilor de tineret, de femei şi de seniori.

În acelaşi timp, Comitetul Executiv Naţional, "în format extins în anumite situaţii", va rămâne structura executivă centrală a deciziilor PSD, iar secretarul general va coordona direct structurile organizatorice şi de resurse umane. Consiliul Naţional va continua să fie principalul for de consultare între Congresele partidului, cu o convocare bianuală obligatorie în anii neelectorali.

Mircea Geoană mai propune ca desemnarea candidatului la funcţia de preşedinte al României trebuie făcută în urma unui unui vot exprimat democratic de către membrii de partid.

Ponta, discipolul lui Năstase

Polician de modă nouă, actualul vicepreşedinte PSD, Victor Ponta constituie speranţa tinerilor social-democraţi dornici de afirmare dar şi a oportuniştilor de ghenul secretarului general al partidului, Liviu Dragnea, interesaţi în prezervarea posturilor de conducere pe care le deţin în prezent în structurile de partid. Ponta mai area potenţialul de a culege voturi atât din yona celor neluţumiţi de modul de conducerea a lui Mircea Geoană, cât şi din yona celor care nu se regăsesc în programele politice sau ideile unor exponenţi ai vechi gârzi, simboluri ale trecutului cum sunt Miron Mitrea şi Adrian Năstase. De la anunţarea candidaturii sale la şefia PSD, o parte din filialele care iniţial juraseră credinţă lui Geoană, au făcut pasul spre Ponta: Năstase l-a asigurat de sprijinul său, iar acesta a întins o mână cu ofertă de colaborare spre un alt contra candidat, Cristian Diaconescu, reclamând existenţa unro afinităţi comune ca concepţie şi program politic.

Din punct de vedere al experienţei politice, Victor Ponta are ceva ani în spate în politica de Ligă I. Poreclit ?Micul Titulescu? de către colegii de partid, Ponta a intrat în PSD, sub patronajul lui Adrian Năastase pe vremea când acesta era lider de partid şi şef de guvern. A urcat rapid o serie de trepte ierarhice atât politice , cât şi guvernamentale: lider al Tineretului Social-Democrat, vicepreşedinte în conducerea Camerei Deputaţilor, ministru delegat şi apoi şef al Corpului de Control al Guvernului în cadrul Guvernului Năstase. În perioada Guvernării Boc ocupă scaunul de ministru-delegat pentru relaţia cu Parlamentul, iar în partid funcţie de vicepreşdinte.Educat la şcoala lui Năstase, Ponta pare în prezent a avea capacitatea necesară unui discurs intelectual cât şi cea de a vorbi pe limba ?baronilor? locali ai partidului, în faţa cărora nu s-ar putea impune niciodată un politician de tipul Cristian Diaconescu. La ora actuală, Ponta este considerat principalul contracandidat al lui Mircea Geoană pentru postul de preşedinte.

22 de idei sub formă de platformă politică a scos la bătaie vicepreşedintele PSD, Victor Ponta pentru viitorul Congres. Propunerile lui Victor Ponta de reformare a PSD includ: refacerea listei de membri şi a susţinătorilor pe baze realiste şi credibile, pe categorii politice dar şi socio-profesionale moderne,"reorganizarea structurilor de partid pe criterii electorale - colegiile (şi nu administrativ - teritoriale) care să înlăture pericolul acumulării excesive de putere, alegerea preşedintelui PSD prin votul tuturor membrilor partidului, pentru un mandat egal cu un ciclu electoral major, organizarea anuală a unei convenţii în care să se dezbată şi să se actualizeze obiectivele şi direcţiile fundamentale ale partidului şi care să acorde un vot de încredere conducerii.

Ponta mai propune delegaţilor Congresului condiţionarea dreptului de a candida pentru o funcţie în conducerea centrală a PSD de confirmarea anterioară a candidatului în cadrul unui scrutin public pentru o structură centrală sau locală, introducerea unui sistem de resurse umane tip "Mapa profesională", care să cuprindă experienţa profesională a fiecărui candidat al PSD la o funcţie publică, activitatea şi rezultatele politice, sondaje de opinie, percepţia în mass-media şi construirea sau sprijinirea, în mod transparent, a unor instituţii media (online, print, audio-video) care manifestă clar o viziune de stânga.

Mitrea, colegul suspectat de înţelegeri cu Cotroceniul

Bănuit de colegii săi de o înţelegere secretă cu Cotroceniul şi de o dorinţă, mai degrabă o împietate în forurile PSD, de a reveni la guvernare cu PD-L, senatorul Miron Mitrea este un candidat mai degrabă activ în scrisorile deschise din mediul online şi blogosferă şi în jocurile de culise. Colegii de partid nu-i dau şanse reale în câştigarea lefiai partidului. Totuşi, Mitrea poate influenţa jocurile puterii în cazul în care va exista un eventual tur doi pentru alegerea preşedintelui partidului, având susţinere şi influenţă la nivelul câtorva filiale.
Fostul secretar general al partidului vine şi el la Congres cu un program politic centrat mai degrabă pe nevoile societăţii româneşti decât p cele imediate ale propriului partid. Potrivit lui Mitrea, PSD are nevoie de o viziune proprie despre reforma statului, aşa cum România are nevoie de un nou mod de a face politică.

Senatorul PSD propune patru direcţii prioritare pentru etapa imediat următoare: reforma constituţională, reforma fiscală, reforma structurii sociale şi reforma clasei politice.

"Actuala Constituţie este rezultatul compromisului istoric, specific perioadei post-revoluţionare, precum şi a adaptării la cerinţele impuse de integrarea în NATO şi UE. Astăzi, este evident că avem nevoie de o nouă Constituţie, care să elimine ambiguităţile şi să consolideze cadrul democratic, înainte ca acesta să se deterioreze grav", consideră Mitrea, care propune două soluţii - o republică prezidenţială şi una parlamentară.

Pe ansamblu, senatorul PSD propune un proiect de reformă constituţională, ale cărui prevederi ar urma să intre în vigoare după consumarea ciclului electoral, care să pornească de la teze precum trecerea la un sistem de republică parlamentară şi un sistem bicameral, care să însumeze un număr maxim de 300 de membri şi în care Senatul să aibă rol de reprezentare a comunităţilor locale la nivel naţional, iar Camera Deputaţilor - rolul de principal decident cu privire la legislaţia naţională.

Documentul mai propune o reformă fiscală, care să simplifice sistemul de taxe şi impozite şi care să reintroducă principiul taxării diferenţiale şi progresive - o necesitate în viziunea social-democrată. La capitolul reforma structurii sociale, senatorul PSD propune mijoace administrative, mai exact un complex de măsuri, în special de natură economică, care să reconfigureze structura socială. În ceea ce priveşte reforma clasei politice, social-democratul constată că electoratul are deja o stare de repulsie faţă de politicieni şi de partide.

Mitrea conchide că "PSD are acum posibilitatea de a se reforma". Potrivit acestuia, PSD trebuie să adopte o nou viziune politică şi să revină la valorile contemporane ale social-democraţiei, la principiile solidarităţii şi echităţii sociale, dar şi la promovarea unui alt mod de a face politică.

Pacificatorul Diaconescu

Cristian Diaconescu este considerat un personaj elegant şi educat, în partid, dar şters ca voinţă politică şi realizări de ordin electoral. Etern perdant în cursele electorale în care a fost angrenat, fostul ministru de externe provenit din fosta echipă de aur creată de Năstase în anii 2000-2004 a încercat în ultimii ani să-şi construiască o imagine de politician echilibrat care nu se aruncă cu capul înainte în conflictele interne din partid. Cu toate că are trecere în media şi este apreciat inclusiv de către celelalte partide, Diaconescu nu se bucură de un sprijin real în organizaţiile partidului, cele care până la urmă decid cine le va conduce. Maramureşul, Clujul, Argeşul şi Dâmboviţa sunt doar câteva din filialele PSD pe care Diaconescu ar miza la Congres pentru a face o figură frumoasă. Surse social-democrate apropiate fostului ministru susţin că acesta ar miza în ziua Congresului şi pe retragerea unor contracandidaţi de calibru mai mic cum ar fi Miron Mitrea şi liderul PSD Constanţa, Radu Mazăre.

Programul său politic, intitulat ?Social-democraţia. Renaşterea speranţei?, este subsumat ideeii ramurii de măslin. Diaconescu pledează pentru îcnheierea ?păcii? între membrii PSD, înainte de a trece la stabilirea de priorităţi programatice sau înainte de a alege persoane.

Candidatul la funcţia de preşedinte al formaţiunii afirmă că partidul are nevoie de instaurarea unei atmosfere interne rezonabile pentru a putea discuta şi decide în mod raţional şi temeinic.

?Nu va trebui să ne intereseze care dintre grupări o va învinge pe cealaltă, ci care dintre echipe va fi capabilă politic, profesional şi comportamental să reconfigureze partidul, pentru a-l oferi ca variantă optimă a viitorului politic al României. Fiecare coleg este valoros! Pentru a putea merge înainte, avem nevoie de toate forţele şi de toate individualităţile din partid!?, precizează Diaconescu.

În acest context, candidatul la şefia formaţiunii crede că în noul Statut al PSD trebuie revizuit mecanismul decizional, în sensul simplificării acestuia, iar criteriile statutare de promovare în partid să fie competenţa, experienţa, onestitatea şi consecvenţa. Cristian Diaconescu a atras atenţia că varianta discutată de unii dintre competitorii săi la funcţia de preşedinte, de ?conducere colegială pe listă?, poate duce la divizarea partidului în grupuri.

?În egală măsură, marginalizarea unuia sau altuia dintre colegii noştri pe temeiuri incerte, uneori generate interesat chiar din interiorul partidului, sunt în detrimentul obţinerii performanţei politice, respectiv a câştigării viitoarelor bătălii electorale. (?) În strategia PSD nu vor fi acceptate demersurile orientate către aranjamentele de culise. Suntem într-o etapă în care astfel de atitudini insultă libertatea de acţiune şi decizie a membrilor de partid şi de aceea ele vor trebui să fie eliminate definitiv din practica unor grupări din partidul nostru?, a mai spus vicepreşedintele PSD.

El aduce în discuţie şi necesitatea promovării mai intense a tinerilor în partid, dar şi a femeilor social-democrate, în acest sens, exprimându-se pentru existenţa femeilor în proporţie de peste 30% femei în structurile de conducere de la nivel local şi central. ?Reconstrucţia identităţii ideologice a PSD nu poate fi separată de reconstrucţia imaginii sale?, mai menţionează fostul şef al diplomaţiei în proiectul său politic.

Marius Vulpe, Antena3.ro