Ministrul de Externe, Titus Corlăţean, a declarat că în privinţa Kosovo ar fi o greşeală ca România să nu ţină cont de realităţile în schimbare şi să rămână "îngropată în avanposturi ca un soldat japonez în Pacific".
"Ne uităm şi la statele care nu au recunoscut până acum - Slovacia, Grecia - care au făcut nişte gesturi. Cred că ar fi o greşeală ca România să rămână undeva îngropată în avanposturi ca un soldat japonez în Pacific. Eu cred că sunt realităţi politice pe care trebuie să le tratăm cu inteligenţă şi cu deschidere", a afirmat Corlăţean vineri seară, într-o emisiune la Realitatea TV, întrebat dacă România îşi va schimba poziţia privind nerecunoaşterea independenţei Kosovo şi se va alătura astfel "trendului european".
El a spus şi că România trebuie să se uite foarte atent la cum evoluează dialogul politic între Belgrad şi Pristina, sub patronajul înaltului reprezentant pentru politică externă al UE, Catherine Ashton.
"Faptul că sunt progrese, faptul că la graniţă se întâmplă, punctul ăla de delimitare, se trece, se gestionează şi un aspect de zonă de liber schimb; Belgradul are oficiu de reprezentare în clipa de faţă la Pristina. Astea sunt nişte realităţi de care şi România trebuie să ţină cont", a menţionat Corlăţean.
De asemenea, el a mai afirmat că este "absolut corectă pe fond şi politic" declaraţia de joi a premierului Victor Ponta cu privire la participarea Kosovo la Consiliul Cooperării Regionale (RCC) a statelor din zona Balcanilor, tocmai pentru că ţine cont de aceste realităţi şi evoluţii privind Pristina.
Premierul Victor Ponta a salutat joi, printr-un mesaj, decizia pe care Comitetul Director al RCC a luat-o joi în privinţa participării provinciei Kosovo la reuniunile Consiliului.
"Această decizie reflectă într-adevăr caracterul inclusiv al cooperării regionale ca instrument cu relevanţă aparte în apropierea de UE a întregii regiuni a Balcanilor de Vest", afirmat Ponta, amintind că România va prelua în iulie anul acesta preşedinţia în exerciţiu a Procesului de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP).
"Interesul nostru particular este de a susţine iniţiativele care sunt capabile să contribuie considerabil la transformarea regiunii într-o zonă de stabilitate, încredere, care înţelege, adoptă şi implementează criteriile fundamentale care determină o relaţie din ce în ce mai apropiată de Uniunea Europeană. În acest sens, ne exprimăm susţinerea pentru Dialogul Belgrad-Priştina, proces facilitat de UE şi de Înaltul Reprezentant pentru PESC Catherine Ashton. Derularea acestui proces contribuie la accelerarea unor procese pozitive pentru regiune", a mai spus Ponta.
RCC şi-a început activitatea la 27 februarie 2008, prin preluarea şi continuarea prevederilor Pactului de Stabilitate pentru Europa de Sud-Est (PSESE).
RCC reprezintă dimensiunea executivă a cooperării regionale în zona Balcanilor de Vest. RCC funcţionează pe baza parteneriatului dintre statele SEECP (Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est, dimensiunea politică a cooperării regionale), state şi instituţii internaţionale cu interese în regiune şi COM.
Decizia din 28 februarie a Comitetului Director al RCC a vizat amendarea Statutului RCC pentru a permite participarea Kosovo* (cu asterisc şi notă de subsol), în baza unei înţelegeri în acest sens între Belgrad şi Pristina. Până la adoptarea acestei decizii, participarea reprezentanţilor Priştinei la reuniuni se făcea sub denumirea "UNMIK/Kosovo".
