Independenţă pentru Ţinutul Secuiesc, într-o Constituţie moşită de simpatizanţi ai Gărzii Maghiare

Încurajaţi de adoptarea tacită în legislativul României a unui proiect udemerist privind regionalizarea economică a ţării, partizanii autonomiei Ţinutului Secuiesc au început din nou să se agite. Csibi Barna, unul din secuii care a încercat în trecut să se înroleze în Garda Maghiară şi chiar a creat pe teritoriul României o aşa-zisă Gardă Secuiască, a întocmit chiar un proiect de Constituţie al Ţinutului Secuiesc. Pe blogul său se poate citi o nouă rescriere a istoriei spaţiului carpato-danubiano-pontic: curioşii pot afla că secuii sunt urmaşi ai prinţului Csaba, descendent al lui Atilla Hunul, stabiliţi în Bazinul Carpatic, regiune care făcea parte în negura istoriei din Hunnia. Autorul revendică independenţa Ţinutului Secuiesc pornind de la suveranitatea statului efemer creat de Attila şi susţine că acest ţinut trebuie să fie "un stat suveran, independent, unitar si indivizibil?, cu capitala la Târgu-Mureş, şi monarhia constituţională ca regim, viitorul conducător al acestui stat urmând a deţine atribute mesianice ca şi Sfântul Ştefan, primul rege apostolic al Ungariei.

Csibi Barna este secui, adept şi fondator al teoriei daco-secuieşti, dar şi lider al Plutonului Secuiesc din Batalionul Wass Albert al Garzii Maghiare, Barna Csibi, din Miercurea ? Ciuc. Fost preşedinte al Consiliului Naţional Secuiesc Miercurea Ciuc, valorile cu iz prea extremist împărtăşite de acesta l-au făcut să părăsească această organizaţie pro-autonomie şi să încerce să se apropie de controversata Gardă Maghiară. A devenit un simpatizant al acesteia, motiv pentru care a încercat chiar să devină un membru activ al Garzii, însă cetăţenia română a contituit motivul pentru care adeziunea lui a fost respinsă.

Gardă Secuiască după modelul celei Maghiare

Nu a dezarmat şi i-a venit ideea de a înfiinţa, dupa modelul maghiar, Garda Secuiască, împrumutând de la unguri noţiunile de bază ale uniformei, ale steagului şi chiar si ale juramântului, dându-le însă caracter specific secuiesc.
Vona Gabor, preşedintele Garzii Maghiare, l-a asigurat de tot sprijinul său, aşa că Csibi Barna a trecut în 2007 la recrutări pentru filiala secuiască a batalionului ?Wass Albert? din Gyor al Noii Gărzi Maghiare, formate după scoaterea în afara legii a Magyar Garda.

El a dat chiar anunţuri într-un cotidian local din municipiul Miercurea Ciuc, cu ajutorul căruia spera să-şi găsească încă doi ?tovarăşi? pentru întemeierea legală a unei asociaţii, care, la rândul ei, să pună bazele ?Gărzii Secuieşti?. Viitorii membri ai Garzii Secuiesti urmau a depune juramântul pentru ocrotirea limbii maghiare, a naţiunii secuilor, a poporului maghiar, pentru ocrotirea Pamântului Secuiesc şi a Patriei Maghiare.

În data de 1 decembrie 2007, membri ai acestei grupări Plutonul Secuiesc ?Albert Wass? din Gyor şi-au anunţat participarea la comemorarea Batalionului Secuiesc la Cluj-Napoca, însă nu au mai apucat să se alăture celor 6 membri ai Gărzii Maghiare din România, care au fost ridicaţi de poliţie în seara de dinainte din cauza unui scandal provocat într-un local clujean.

Ţinutul Secuiesc "de sine stător", singura şansă de supravieţuire pentru secui?

Tot din aceea perioadă, Csibi Barna promova ideea naţiunii de sine stătătoare, separată de cea maghiară ca singura şansă a secuilor de a supravieţui. ?Conform dreptului internaţional, dacă ne definim ca şi un popor, atunci vom avea dreptul la independenţă. În momentul de faţă putem fi caracterizaţi ca şi un popor colonizat, drept urmare putem solicita dreptul la autodeterminare, aşa cum ne-a atras atenţia membrul fondator al Consiliului Naţional Secuiesc, Csapo I. Jozsef. Dacă nu ne cunoaştem drepturile, secuimea va piere?, declara Csibi pentru napocanews.ro.

În prezent, Csibi Barna activează mai mult pe bloguri. Se ceartă cu reprezentanţii Noii Drepte şi recent a venit cu propuneri de Constituţie pentru Ţinutul Secuiesc. Potrivit viziunii acestuia, secuii sunt urmaşii hunilor, iar acest ţinut a făcut parte din marele impreiu hun creat de Attila. Ca tarea , Ţinutul secuiesc ar trebui să se declare independent şi suveran, iar regimul de guvernare ideal ar trebui să fie o monarhie constituţională, viitorul conducator al acestui stat urmând a fi trimisul lui Dumnezeu pe pământ, după modelul Sfântului Ştefan, primul rege apostolic al Ungariei.

În ceea ce priveşte politica de relaţii externe, Csibi Barna susţine că Ţinutul Secuiesc va dezvolta ?relaţii pasnice? cu vecinii, iar în cazul în care un ?tratat internaţional va intra în contradicţie cu prevederile constituţionale, acesta va fi ratificat doar după modificarea Constituţiei?.

Marius Vulpe, Antena3.ro