Marko Bela: Regândirea definiţiei de stat naţional, dovadă de interes pentru drepturile colective ale minorităţilor

UDMR sprijină introducerea în Constituţie a unor drepturi colective pentru minorităţi, care să denote "regândirea relaţiilor interetnice" a declarat marţi preşedintele Uniunii, Marko Bela. Alt statut la nivel regional, limba maghiară ca limbă oficială, regândirea definiţiei de stat naţional, problema autonomiei administrative a unor zone sau a autonomiei culturale a minorităţilor ar reprezenta, în viziunea liderului UDMR, dovezi de regândire a acestor relaţii din perspectiva drepturilor colective.
"În domeniul minorităţilor, noi în acest moment avem dispoziţii bune în Constituţie. Ceea ce dispune Constituţia în legătură cu minorităţile este un lucru bun ? drepturi privind învăţământul în limba maternă şi dreptul de utilizare a limbii materne în administraţie, justiţie, în instituţiile de stat. Dar acestea sunt de fapt drepturi individuale. Dacă regândim Constituţia, trebuie să ne gândim şi la drepturile colective ale minorităţii. În plus, o altă schimbare radicală, nu neapărat legată de drepturile colective - o lărgire a drepturilor pe care le avem şi-n acest moment - un statut regional, zonal, oficial privind limba maghiară (...) o a doua limbă în acele zone", a explicat Marko.
El a apreciat că "trebuie regândită definiţia de stat naţional, trebuie regândit statutul limbilor minorităţilor, al limbii maghiare la nivel regional?. ?La nivel regional ar trebui să primească un alt statut decât acum, problema autonomiei administrative a unor zone sau a autonomiei culturale a minorităţilor. Deci, dacă avem o abordare radicală faţă de ce avem în acest moment în Constituţie, atunci trebuie s-o avem inclusiv în domeniul relaţiilor interetnice", a afirmat Marko.
Liderul uniunii a salutat "schimbările radicale" propuse în raportul Comisiei prezidenţiale legate de descentralizare, de reîmpărţirea administrativă a României, "dar nu în aşa fel cum se semnalează în raport, 9 până la 12 regiuni administrative, ceea ce înseamnă că nu luăm în considerare componenţa etnică a diferitelor zone".
"Nu am accepta o astfel de reîmpărţire, numai dacă ne-am gândi la cel puţin 15-16 regiuni", a afirmat Marko.
Liderul Uniunii a subliniat că formaţiunea sa nu este de acord cu împingerea sistemului politic spre un regim prezidenţial, ci spre întărirea rolului Parlamentului. El a mai precizat că nu crede că este cazul gândirii în acest moment a unei noi Constituţii, "aşa cum s-a făcut în '90-'91".
Preşedintele Uniunii a lăsat să se înţeleagă că soluţia unicameralismului este acceptabilă, putând simplifica situaţia prezentă, "dar o soluţie mult mai bună ar fi un sistem bicameral real, prin care Camera Deputaţilor ar fi camera politică, aleasă pe criterii politice, şi Senatul ar fi o cameră care ar reprezenta judeţele sau regiunile, oricum diferetele zone din România".
În primul rând, ar trebui să difere modalitatea de alegere şi de reprezentare ale celor două camere, precum şi atribuţiile lor, a adăugat Marko.
Marius Vulpe,Antena3.ro