Matematică autonomistă marca UDMR: 6,6% maghiari = 25% din Ardeal şi 80% din Ţinutul Secuiesc

Liderii UDMR vin cu o nouă ecuaţie a modului în care trebuie privit dreptul la proprietate în România. Se ia o comunitate maghiară de 6,6% din populaţia României, se trec ca cetăţeni proprietari maghiari, se porţionează Ardealul în procente şi rezultă 25% proprietate privată pentru etnia maghiară numai bună de declarat ca autonomă. Autorul acestei teze matematice este liderul UDMR, Marko Bela care a dorit să vină cu propriul contra-demers al Uniunii la intenţia radicalilor maghiari din Consiliul Naţional Secuiesc de a a proclama imnul, drapelul şi stema ţinutul Secuiesc în acest sfârşit de săptămână. În opinia liderului Uniunii "hotarele Ţinutului Secuiesc vor deveni, la un moment dat, certitudine", iar în cazul în care Ardealul ar deveni regiune autonomă maghiarii ar trebui să fie proprietarii a 25% din ce aparţine zonei.

Secuimea reprimată şi indiferenţa UE
"Dacă mă uit cum sunt reprimate drepturile maghiarilor deja dobândite, ce fel de mesaje vin de la UE? Se pare că nu are nimic de-a face, aşa cred ei, dar eu spun că are. Concluzia este că noi trebuie să ne luăm soarta în mâini şi astăzi (vineri - n.r.) vom vorbi mai accentuat despre autonomie, pentru că noi considerăm această regiune drept o entitate. Hotarele Ţinutului Secuiesc vor deveni, la un moment dat, certitudine, vrem să ne vedem ţelurile împlinite, viitorul Ţinutului Secuiesc să fie asigurat şi populaţia de aici să aibă un cadru juridic pentru un trai mai bun şi de aceea avem nevoie de autonomie", a spus Marko, în discursul susţinut, vineri, la Adunarea Aleşilor Locali din Secuime organizată de UDMR şi CNMT la Miercurea Ciuc.
Liderul UDMR a subliniat că, de zeci de ani, secuimea a fost "reprimată", nu a primit din partea autorităţilor centrale ceea ce i se cuvine stare de lucruri care ar justifica o acţiune pentru a obţine dreptul de a decide ce fac cu banii lor şi cu bugetul lor, "unul mult mai mare".
Cu Kelemen Hunor, candidatul prezidenţial al Uniunii alături, Marko Bela a susţinut că nimeni nu poate respinge solicitarea maghiarilor privind autonomia teritorială, pe care o consideră pe deplin justificată şi a subliniat că nu acceptă coroborarea autonomiei locale cu cea teritorială.
"Ţinutul Secuiesc nu vrea doar să îşi păstreze identitatea, ci vrea să şi-o şi extindă în secolul XXI, să-şi formeze una nouă. Avem nevoie de autonomie locală, dar şi la Caracal şi la Odorheiu Secuiesc este nevoie de autonomie teritorială", a spus Marko, parafrazând o declaraţie a preşedintelui Traian Băsescu.
Dreptul la proprietate, în procente

În opinia sa, într-o ţară în care trăiesc 6,6 la sută maghiari, statul ar trebui să fie de acord că şapte la sută dintre cetăţeni sunt proprietari maghiari.
"În Ardeal, în proporţie de 25 la sută noi suntem proprietari şi dacă Ardealul va deveni regiune autonomă, şi nădăjduiesc asta, aşa trebuie să stea lucrurile. În Secuime, 80 la sută sunt proprietari maghiari şi, cu riscul de a-i deranja pe mulţi, aşa trebuie abordat acest lucru. Acest drept de proprietate trebuie să se găsească la toate nivelele şi în toate instituţiile. Poate unii se simt ofensaţi de această abordare, dar această ţară este proprietate comună, această zonă este proprietate comună", a explicat Marko Bela.
?Statul multietnic?, element de campanie prezidenţială

Preşedintele executiv al UDMR, Kelemen Hunor, a susţinut, la rândul său, necesitatea modificării Constituţiei României, prin înlocuirea "statului naţional" cu sintagma de "stat multietnic".
"În ceea ce priveşte statul naţional, am spus şi vom spune în continuare că acest concept este unul care vine din secolul XIX. Suntem în secolul XXI, România trebuie să se adapteze la necesităţile şi nevoile actuale şi, într-o ţară în care cel puţin zece la sută din populaţie este de altă naţionalitate decât cea română, credem că nu poţi să spui, dacă vrei să-i respecţi şi pe aceşti concetăţeni, că statul român este un stat naţional. Statul român este un stat multietnic", a spus Kelemen Hunor.
El a declarat că va solicita amendarea Constituţiei şi va insista ca în Legea fundamentală să fie prevăzute drepturile colective, respectiv cele lingvistice şi autonomia comunităţilor.
În opinia sa, în ultimii 20 de ani, în România s-a ajuns de la sistemul de partid unic şi stat, "de la PCR şi dictatură", la o democraţie funcţională, dar la un "sistem administrativ hipercentralizat şi ineficient".
Maghiara, limbă oficială regională
Adunaţi la Miercurea Ciuc, aproximativ 800 de aleşi locali, consilieri locali şi judeţeni, primari şi preşedinţi ai consiliilor judeţene, aleşi pe listele UDMR, ale Partidului Civic Maghiar şi independenţi din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş au adoptat o proclamaţie pentru Ţinutul Secuiesc şi un memorandum pentru statutul special de administraţie publică şi dezvoltare a Ţinutului Secuiesc.
În proclamaţie, aleşii solicită declararea limbii maghiare ca limbă oficială regională, respectarea prevederilor cuprinse în convenţia-cadru pentru protecţia minorităţilor naţionale, care interzice modificarea artificială a procentelor privind componenţa etnică a unei regiuni locuite în majoritate de o minoritate naţională.
"Pe parcursul ultimelor două decenii, secuimea şi-a exprimat, printr-o varietate de mijloace paşnice, democratice şi legale, dorinţa fermă de realizare pe căi legale a autonomiei teritoriale, de garantare a statutului specific al regiunii. Noi, aleşii locali ai Ţinutului Secuiesc, desemnaţi de comunităţile noastre, în calitate de primari, viceprimari şi consilieri locali, declarăm şi pe această cale că singura garanţie reală a viitorului regiunii şi comunităţii noastre o poate reprezenta doar autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc", se mai arată în memorandum.
Documentul face o descriere a Ţinutului Secuiesc şi a paşilor pe care UDMR i-a făcut pentru a obţine autonomia acestuia, menţionează limitele folosirii limbii materne ca limbă oficială şi susţine că amânarea procesului de descentralizare este echivalentă cu continuarea aplicării conceptului de stat central naţional.
Totodată, memorandumul mai punctează aspecte privind întârzierea retrocedărilor imobilelor confiscate abuziv, lipsa universităţii de stat în limba maghiară şi pericolul modificării artificiale a procentelor etnice, prezentând ca soluţie legislativă a acestor probleme autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc.
Marius Vulpe, Antena3.ro