Referendumul în România. Scurtă istorie. 12 plebiscite, trei propuse de Băsescu

Guvernul Boc are undă verde la organizarea referendumului dorit de preşedintele Traian Băsescu în aceeaşi zi cu primul tur al alegerilor prezidenţiale, după respingerea în instanţă a contestaţiilor depuse de PNL şi cîteva ONG-uri. Dedicat instituirii legislativului unicameral şi reducerii numărului de parlamentari, plebiscitul constituie a treia acţiune de acest fel a actualului preşedinte într-un singur mandat. Referendumul are însă o îndelungată practică în sistemul politic românesc. Din 1864, anului primului plebiscit, şi până în prezent au fost organizate 11 referendumuri de regimurile politice care s-au perindat la cârma statului român. În data de 22 noiembrie, dedicată primului tur de scrtin pentru funcţia prezidenţială, românii vor fi convocaţi la vot şi pentru schimbarea sistemului legislativ. Doar un singur referendum, cel privind introducerea votului uninominal, a fost invalidat, datorită numărului scăzut de participanţi, deşi tema a fost aprobat de majoritatea covârşitoare a celor care şi-au exercitat dreptul de vot.
Primul plebiscit a fost organizat în anul 1864 la propunerea domnitorului Alexanndru Ioan Cuza şi a privit probarea Statutului Dezvoltător al Convenţiei de la Paris, prin care erau definite atribuţiile cârmuitorului ţării şi trecerea de la sistemul parlamentar unicameral la sistemul bicameral în care puterea legiuitoare se exercita de către domn, Adunarea Electivă (numită şi Camera Inferioară) şi Senat (care se numea atunci Corpul Ponderator).
Al doilea plebiscit, organizat în perioada 2-8 aprilie 1866 a dus la alegerea lui Carol I ca domnitor al Principatelor Române, pe fondul abdicării lui Ioan Cuza.
Un important referendum a fost cel din 24 februarie 1938, prin care a fost aprobată Constituţia României, adoptată la iniţiativa Regelui Carol al II-lea, prin care a fost abrogată Constituţia din 1923 şi s-a instaurat ?dictatura regală?.

Mareşalul Ion Antonescu a folosit acest instrument de consultare a populaţiei în două rânduri: o dată în urma rebeliunii legionare din 21-23 ianuarie 1941 care privea politica sa faţă de acest grup politic şi un al doilea, referitor tot la politica dusă de mareşalul Antonescu desfăşurat între 9 şi 16 noiembrie, tot 1941.

Regimul comunist a apelat la această metodă de lucru doar în două situaţii: la 23 noiembrie 1986, s-a hotărât reducerea cu 5 % a armamentelor, efectivelor şi cheltuielilor militare de către Republica Socialistă România, iar în ultimul an de comunism, 1989, Nicolae Ceauşescu, adoptat în cadrul Marii Adunării Naţionale, legea privind interzicerea creditelor din străinătate, prin care organelor de stat, unităţilor de stat cooperatiste şi obşteşti, precum şi unităţilor bancare le era interzis să contracteze în viitor credite din străinătate.

Traseul politic al perioadei post-comuniste a fost pigmentat cu patru astfel de plebiscite. Primul referendum organizat în România după Revoluţia din 1989 s-a desfăşurat la 8 decembrie 1991 şi a avut ca obiect aprobarea unei noi Constituţii a ţării. Noua Constituţie a fost aprobată de 77,3% dintre participanţi. Următorul, desfăşurat pe 18-19 octombrie 2003, a avut ca obiect revizuirea Constituţiei din 1991 pentru armonizarea legislaţiei româneşti cu reglementările Uniunii Europene şi cu cele ale NATO şi creşterea mndatului preşedintelui ţării de la patru la cinci ani.

Cel mai controversat referendum, înafară de cel actual, a privit chestionarea populaţiei cu privire la demiterea preşedintelui Traian Băsescu. În data de 19 mai 2007, cetăţenii cu drept de vot au fost întrebaţi dacă sunt de acord sau nu cu demiterea lui Băsescu, preşedintele suspendat al ţării de către legislativ. Dacă Parlamentul a votat pentru suspendarea lui Traian Băsescu, cu 322 voturi pentru, 108 împotrivă, şi 10 abţineri, 74,48% dintre participanţii la referendum, respectiv 6.059.315 de persoane, a votat împotriva demiterii preşedintelui Traian Băsescu, permiţându-i acestuia reintrarea în atribuţiile prezidenţiale.
Cel mai recent referendum s-a desfăşurat la 25 noiembrie 2007, tot la iniţiativa lui Băsescu şi a avut ca obiect introducerea votului uninominal pentru alegerile parlamentare. Românii cu drept de vot au fost chemaţi să răspundă prin ?da? sau ?nu? la întrebarea: ?Sunteţi de acord ca, începând cu primele alegeri care vor fi organizate pentru Parlamentul României, toţi deputaţii şi senatorii să fie aleşi în circumscripţii uninominale, în baza unui scrutin majoritar în două tururi??. Doar 4.851.470 dintre românii cu drept de vot (26,51%) s-au prezentat la urne, 81,36% optând pentru introducerea votului uninominal, iar 16,17% pronunţându-se împotrivă. A fost singurul referendum invalidat de către Curtea Constituţională datorită numprului scăzut de participanţi. Pentru ca referendumul sa fi putut fi validat ar fi fost necesară o participare la vot de jumătate plus unu din numărul total de alegători.
Antena3.ro