Replică la declaraţiile CNS-UDMR: Autonomia va duce la discriminarea românilor din Harghita şi Covasna

Autonomia teritorială pe criterii etnice "va duce inevitabil la discriminarea" românilor din Covasna, Harghita şi Mureş semnalează miercuri, Centrul European de Studii Covasna-Harghita într-un "documentar - răspuns din perspectivă demografică" la problemele dezbătute la adunările maghiarilor. Autorii studiului propun, ca o posibilă soluţie de atac la solicitările autonomiste, românizarea românilor maghiarizaţi prin reactualizarea şi implementarea proiectului interbelic de ?readucere la matcă?, respectiv de ?reromânizare? în cele trei judeţe, după modelul folosit de Ungaria şi liderii maghiari din România pentru ?salvarea de la asimilare a ceangăilor? din Moldova.

Studiul se vrea un răspuns la deciziile legate de autonomie luate de aleşii maghiari locali în cadrul recentelor adunări de la Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, document pe care reprezentanţii Centrul European de Studii Covasna-Harghita vor să îl trimită Preşedinţiei, Guvernului, Parlamentului şi europarlamentarilor români.

"Pământul secuiesc", creuzet pentru multe etnii

Autorii studiului îi acuză pe radicalii maghiari din CNS dar şi pe liderii UDMR că prin ?noile demersuri autonomiste care au avut loc în zilele de 4 şi 5 septembrie, la Miercurea Ciuc şi Odorheiu Secuiesc, organizatorii şi susţinătorii autonomiei teritoriale a aşa-zisului ŤŢinut Secuiescť fac abstracţie de prezenţa şi voinţa populaţiei de naţionalitate română din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş".

Directorul Centrului de Studii, Ioan Lăcătuşu acuză folosirea ?obsesivă? de către liderii maghiari a termenului de ?Pământ secuiesc?, în condiţiile în care, din datele privind structura etnică şi confesională a populaţiei din cele trei judeţe rezultă că zona este un creuzet în care mai multe etnii au fost asimilate de către cea maghiară.
?Dacă liderii maghiari nu agreează sintagma ?aşa-zisul Ţinut Secuiesc?, propunem reactualizarea formulei folosită în perioada interbelică de ?ţinuturi secuizate?, concept bazat pe faptul că o bună parte din populaţia actuală de etnie maghiară a celor trei judeţe provine, în principal, din români maghiarizaţi?, mai spune Lăcătuşu.

40% români şi romi în zona Har-Cov
Centrul de studii invocă coeficienţii demografici potrivit cărora 40 la sută din populaţia judeţelor Covasna, Harghita şi Mureş nu este de etnie maghiară, fiind români sau romi, acestora alăturându-se membrii familiilor etnic-mixte ori cu dublă ascendenţă identitară (fie de naţionalitate română şi aparţinând bisericilor istorice maghiare, fie de etnie maghiară, aparţinând bisericilor tradiţionale româneşti).
Documentul citează datele recensământului din anul 2002, din care reiese că 36% din totalul populaţiei celor trei judeţe este de naţionalitate română, 4% romă, în timp ce etnia maghiară se regăseşte în proporţie de 59,18%, iar secui s-au declarat numai 285.
Studiul subliniază că orice formă de autonomie teritorială pe criterii etnice "va conduce, inevitabil, la discriminarea şi marginalizarea românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş".
"Evoluţia vieţii publice postdecembriste a evidenţiat faptul că, şi fără instituţionalizarea autonomiei teritoriale, autorităţile publice locale din aceste judeţe, aflate perpetuu la conducerea localităţilor din zonă, au dovedit lipsă de voinţă politică în gestionarea corespunzătoare a problemelor privind păstrarea şi afirmarea identităţii românilor din arcul intracarpatic", se precizează în documentul citat.

Descentralizare pe reguli precise, plus strategie de dezvoltare economico-socială
Semnatarii docuemntului cer autorităţilor ca cei aproape 100.000 de români din judeţele Covasna şi Harghita să beneficize de ?un cadru legislativ, instituţional şi logistic care să le asigure prezervarea şi afirmarea identităţii naţionale".
Astfel, descentralizarea ar trebui să se realizeze cu "reguli precise", pentru a preveni ?autonomia teritorială în aceste judeţe", în timp ce în paralel ar fi necesară implementarea unei strategii de dezvoltare economico-socială a zonei.
?Având în vedere fizionomia etnică a judeţelor Covasna, Harghita şi parţial Mureş, precum şi existenţa unor partide constituite pe criterii etnice, solicităm autorităţilor abilitate ca descentralizarea să se realizeze după reguli precise, deoarece altfel acest proces, necesar şi benefic pentru întreaga ţară, va conduce inevitabil la autonomia teritorială în aceste judeţe?, a spus Lăcătuşu.
Studiul mai critică propunerile formulate de liderii maghiari, cu privire la necesitatea reîmpărţirii administrativ-teritoriale a ţării şi la redimensionarea actualelor regiuni de dezvoltare şi se pronunţă numai pentru elaborarea unor variante de formare a unor regiuni administrative în arealul respectiv, susţinute cu argumente istorice, economice şi sociale, dar în care "schimbarea raportului majoritate-minoritate poate elimina actualele efecte perverse determinate de situaţiile din actualele judeţe Covasna şi Harghita, unde minoritatea naţională este majoritate locală, iar majoritatea naţională este minoritate regională".

Marius Vulpe, Antena3.ro