Totul despre alegerile uninominale: Cum se votează şi cum sunt distribuite mandatele

Recentele sondaje de opinie au arătat că în condiţiile noului sistem de vot uninominal, mulţi români preferă în continuare să voteze un candidat promovat de partid, pentru ei această imagină fiind mai familiară decât complicaţiile noului mod de votare. Puţini au înţeles că de această dată vor vota numai din colegiul de reşedinţă şi că vor avea de ales numai dintre persoanele care candidează pentru un loc de deputat sau senator în colegiul respectiv.
Noua lege electorală a împărţit ţara în circumscripţii şi colegii: 330 de colegii pentru Camera Deputaţilor şi 137 de colegii pentru Senat, adică exact numărul de mandate existente în prezent în cele două Camere ale Parlamentului. Colegiile uninominale au fost trasate astfel încât numărul locuitorilor să fie aproximativ egal cu cel din norma de reprezentare: un senator la 160.000 de locuitori şi un deputat la 70.000 de locuitori. Conform legii, diferenţa dintre cel mai mare şi cel mai mic colegiu nu poate fi mai mare de 30%. Numărul colegiilor din fiecare circumpscripţie electorală este dat de numărul parlamentarilor ce revin judeţului, în funcţie de câţi locuitori are fiecare judeţ. Practic, cu cât numărul locuitorilor unui judeţ este mai mare, cu atât vor fi mai mulţi parlamentari care să reprezinte regiunea în viitorul legislativ.
Fiecare partid şi-a nominalizat câte un reprezentant pentru fiecare colegiu. Pe lângă cei propuşi şi susţinuţi de partide mai există şi 31 de candidaţi independenţi, care au nevoie de obţinerea majorităţii voturilor din respectivul colegiu pentru a intra în Parlament.
Condiţiile pentru exercitarea dreptului de vot
Programul de vot în circumscripţii, stabilit de lege, este de la 7.00 până la ora 21.00. În situaţii speciale, adică dacă în circumscripţii au existat probleme tehnice, votul poate fi prelungit.
Persoanele care doresc să-şi exercite dreptul de vot trebuie să deţină acte de identitate valabile şi să se afle în ziua alegerilor în reşedinţa de care aparţin, practica listelor suplimentare pe care se putea vota în cadrul vechiului sistem de vot proporţional fiind desfiinţată. Anulată a fost şi practica urnei mobile, care a iscat numeroase controverse şi suspiciuni de fraudare a alegerilor în trecut. O persoană suferindă nu va mai putea apela la urna mobilă decât dacă poate dovedi cu acte în regulă situaţia sa medicală.
Pentru a vota pe 30 noiembrie, românii din dispora trebuie să demonstreze, la rândul lor, cu acte eliberate de autorităţile din ţara respectivă, că au domiciliul sau reşedinţa în statul în care se află în momentul desfăşurării alegerilor parlamentare de acasă. De altfel, Ministerul de Externe a anunţat că a dispus măsuri pentru ca misiunile diplomatice româneşti să identifice documentele necesare pentru fiecare stat în care vor funcţiona secţii de votare.
Românii care în ziua alegerilor se vor afla în altă ţară, în scop turistic sau de afaceri, nu vor putea să-şi exercite acest drept dacă vor dori acest lucru. Măsura se doreşte o cale de a preveni orice încercare de fraudare electorală.
Buletinul de vot
Fiecare persoană care se va prezenta la urne pe data de 30 noiembrie va primi două buletine de vot pe care vor figura doar candidaţii înscrişi în cursa electorală pentru circumscripţia uninominală respectivă: unul pentru Camera Deputaţilor şi unul pentru Senat.
Spre deosebire de cele folosite pentru votul proporţional pe liste, pe buletinul de vot uninominal vor fi găsite doar numele unui singur candidat din partea fiecărei formaţiuni, alături de siglele partidelor din care fac parte şi, eventual, menţiunea candidaturii în calitate de independent acolo unde este cazul.
Pentru a vota candidatul dorit trebuie aplicată ştampila în chenarul ce conţine numele acestuia. În vechiul sistem de vot, cetăţeanul cu drept de vot, făcea alegerea căutând şi bifând lista judeţeană cu candidaţi a unui partid, votul său contribuind astfel la trimiterea mai multor politicieni în Parlament.
Cu alte cuvinte, acum buletinele de vot pentru alegătorii din Mizil vor fi diferite de cele ale alegătorilor din municipiul Ploieşti chiar dacă fac parte din aceeaşi unitate administrativă. Românul nu va trebui să facă altceva decât să pună ştampila pe favoriţii pe care vrea să-i trimită la Senat şi Camera Deputaţilor pentru a reprezenta colegiul de care aparţine.
Majoritar în colegiu, parlamentar numai dacă partidul trece pragul electoral
Asta nu înseamnă că cel votat va deveni şi parlamentar. Pentru a obţine un astfel de mandat, un candidat trebuie în primul rând să cumuleze 50 la sută plus unu din totalul opţiunilor de vot exprimate în respectivul colegiu. O a doua condiţie de accedere în viitorul legislativ ţine de randamentul electoral al propriului său partid. În cazul în care formaţiunea politică respectivă nu va trece de pragul de 5% sau nu va îndeplini condiţiile pragului alternativ - plasare pe primul loc în opţiunile de vot a şase colegii pentru Cameră şi trei pentru Senat -, candidatul respectiv pierde lozul parlamentar chiar dacă s-a clasat în topul preferinţelor electoratului din colegiul său. În ceea ce priveşte alianţele politice şi electorale, pragul electoral este stabilit în funcţie de numărul formaţiunilor care fac parte din respectiva alianţă. La pragul de 5% se adaugă 3% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară pentru al doilea membru al alianţei, iar începând cu al treilea membru, câte un singur procent, fără a se putea depăşi 10% din voturile valabil exprimate pe întreaga ţară.
Carenţele procedurii de redistribuire
Următorul pas al noului sistem de vot uninominal constă în atribuirea mandatelor în colegiile unde au existat candidaţi ce au obţinut majoritatea. Cum numărul de candidaţi per loc de deputat sau senator se apropie de cifra 7, este de presupus că vor exista un număr semnficativ de mandate care vor fi acordate partidelor politice în cadrul procedurii de redistribuire. În acest caz, favorizaţi vor fi reprezentanţii marilor partide, iar cei mai defavorizaţi vor fi independenţii.
Numărul de mandate care revin fiecărui partid, în cadrul circumscripţiilor este în strânsă corelaţie cu numărul de voturi pe care acesta îl va obţine la nivel judeţean şi naţional.
După ce Biroul Electoral Central a stabilit partidele care au depăşit pragul electoral la nivel naţional, la nivelul judeţului are loc prima etapă. Biroul electoral de Circumscripţie stabileşte coeficientul electoral al judeţului. Voturile obţinute de candidaţii partidului în toate colegiile uninominale se adună, urmând ca în baza acestui rezultat să se determine numărul de mandate ce revin partidului respectiv în acel judeţ. Dacă partidul X a obţinut 40% din voturi la nivelul unui judeţ îi vor reveni 40% din mandatele rămase neocupate.
Politicienii plasaţi pe locul doi sau trei în colegiul în care au candidat ar putea deveni astfel senatori sau deputaţi, şansele lor fiind strâns legate de performanţa partidelor care i-au susţinut. Cu cât un partid adună mai multe voturi la nivel naţional cu atât creşte posibilitatea ca un astfel de candidat să prindă un mandat parlamentar în etapa de redistribuire.
Sub incidenţa neplăcută a redistribuirii cad şi candidaţii aceluiaşi partid care nu au obţinut majoritatea mult dorită. Mandatele obţinute de un partid prin redistribuire sunt acordate reprezentanţilor săi, ţinând cont de numărul de voturi obţinute de fiecare candidat în colegiul său. Nu contează poziţia candidatului în colegiu. Candidatul cu cel mai mare număr de voturi primeşte primul mandat, chiar dacă s-a plasat al treilea sau al patrulea în colegiul uninominal. Pentru o mai bună exemplificare, un candidat al partidului X care a ocupat poziţia a patra în preferinţele electorilor din colegiul său cu un număr de 1.000 de voturi ar putea primi mandatul înaintea unui candidat al aceluiaşi partid care a obţinut primul loc în alt colegiu dar numai 900 de voturi.
Independenţii, discriminaţi
Discriminarea survine şi în cazul candidaţilor independendenţi. Un astfel de candidat care nu reprezintă niciun partid politic, primeşte un mandat numai dacă obţine majoritatea voturilor valabil exprimate în colegiul în care candidează. În cazul în care obţine un scor de 49% în urma alegerilor, el ar putea pierde deputăţia sau locul de senator în favoarea unui contracandidat plasat mai slab decât el în preferinţele electoratului. Acesta din urmă ar putea deveni beneficiarul procedurii de redistribuire a mandatelor rămase, dacă are un partid politic în spate cu un rezultat electoral bun la nivel judeţean sau naţional.
Diaspora defavorizată
Circumscripţia nr. 43 rezervată românilor din străinătate conţine patru colegii uninominale de deputat şi două de senator. Practic, românii care trăiesc în afara graniţelor ţării vor fi reprezentaţi în Parlament de patru deputaţi şi doi senatori. Numărul a nemulţumit asociaţiile din diaspora care au criticat în repetate rânduri faptul că peste două milioane de români vor beneficia de o reprezentativitate atât de mică. Autorităţile au reacţionat, argumentând că potrivit statisticilor, la niciun scrutin de până acum nu au votat mai mult de 70.000 de români din afara graniţelor. Totuşi, instituţiile abilitate de la Bucureşti au trimis peste hotare 620.000 de buletine de vot pentru alegerile din 30 noiembrie.
Gratuităţi CFR pentru tineri în perioada alegerilor
Tinerii cu vârste între 18 si 25 de ani vor primi o calătorie CFR dus-intors gratuită, către şi dinspre localitatea de domiciliu, pentru a putea vota la alegerile parlamentare. Potrivit unei măsuri guvernamentale, călătoria se va face cu trenul rapid, la clasa a II-a, iar biletul de călătorie va fi eliberat la casele de bilete ale staţiilor şi agenţiilor de voiaj în baza actului de identitate. Beneficiarii vor fi obligaţi să procure atât biletul pentru drumul dus, cât şi pentru întoarcere. Călătoria de întoarcere se poate efectua doar în zilele de 30 noiembrie sau 1 decembrie.
Precedente pentru uninominalul mixt
Sistemul de vot uninominal mixt se întâlneşte în ţări ca Germania, Noua Zeelandă, Lesotho şi Venezuela. Votul pe listă se regăseşte în zeci de democraţii şi dictaturi, cel uninominal, în două tururi, se practică în Franţa şi fostele ei colonii, iar cel într-un singur tur aproape în întregul sistem anglo-saxon.
Marius Vulpe, Antena3.ro