Proiectul de buget pe 2011 elaborat de Guvern prevede o majorare cu 17% a încasărilor din contribuţii de asigurări sociale de sănătate (CASS) datorate de asiguraţi, comparativ cu nivelul estimat pentru 2010, fapt care nu este posibil decât în ipoteza unor măsuri legislative generatoare de venituri suplimentare, care însă nu au fost puse până în prezent în dezbatere publică, se arată în opinia Consiliului Fiscal asupra proiectului de buget pe anul viitor, dată publicităţii luni.
 

Singurele instituţii care vor beneficia în 2011 de creşteri ale fondurilor de salarii de peste 10%, cu excepţia Ministerului Finanţelor Publice, unde stimulentele au fost în sfârşit bugetate, sunt cele de forţă: serviciile secrete şi Ministerul Administraţiei şi Internelor. În rest, cu excepţia Ministerului Apărării Naţionale şi a Ministerului Transporturilor şi Infrastructurii, cheltuielile cu personalul din instituţiile statului sunt în scădere faţă de cele din 2010, pentru a se încadra în anvelopa de 39 de miliarde de lei impusă de FMI.

Economistul-şef al BNR atrage atenţia că băncile aveau pierderi chiar şi înainte de celebra OUG 50, prin care statul le penalizează, după
ce nu le-a ajutat cu niciun cent de la buget. Am avut doar o criză fiscală, dar legile insuficient gândite pot adăuga şi o criză bancară.

Chiar dacă 2010 a fost cel mai greu an de până acum pentru majoritatea antreprenorilor, oamenii care au creat branduri sau au reuşit să urce în business la un nivel la care nici nu visau în urmă cu 20 de ani spun că şi-ar plasa economiile tot în morişca afacerilor. Sunt încă „oaze” în economia reală care generează marje bune chiar şi în perioade dificile ori sunt „pe val” şi ar putea avea creşteri semnificative în viitorul apropiat. Depinde doar de suma pe care fiecare şi-ar bugeta-o pentru o nouă investiţie. „Săptămâna Financiară” a apelat la mai mulţi oameni de afa­ceri, consultanţi şi „business angels” pentru a vedea ce ar face cu 10.000, 100.000 şi un milion de euro. Răspunsurile, extrem de interesante, „scanează” mai multe domenii, evidenţiind oportunităţile din economie

Îmbunătăţirea activităţii din industrie nu a putut compensa prăbuşirea sectorului de construcţii şi scăderile consemnate în agricultură şi comerţ

După modelul patentat în Bucureşti, Ploieşti şi Suceava, societatea Rosal şi-a făcut loc cu scandal şi la Cluj-Napoca. Întrucât în acest oraş politicul dictează inclusiv ridicarea gunoiului menajer, Primăria şi Consiliul Local Cluj-Napoca au împărţit urbea în două sectoare şi au pus pe tavă firmei democrat-liberalului Silviu Prigoană o nouă afacere prosperă.

Registrul Naţional al Emisii­lor de Gaze cu Efect de Se­ră a fost spart la jumătatea lunii noiembrie de persoane necunoscute, care au sustras din cota ce-i revenea companiei Hol­cim România nu mai puţin de 1,6 milioane de certificate de CO2, a căror valoare estimată se ridică la 15 milioane de euro. Revista „Săptă­mâ­na Financiară” a atras atenţia că le­gislaţia confuză şi incompletă din România dă posibilitatea oricărei persoane (fizice sau juridice) să cum­pere şi să vândă certificate de CO2, printr-o simplă deschidere de cont la Registrul Naţional al emisiilor.

Cheltuielile cu asistenţa socială au un caracter pro-ciclic evident, par suportabile pe vreme de boom, motiv pentru care politicienii le folosesc pentru cumpărarea de voturi, însă devin insuportabile şi la propriu, şi la figurat pe timp de criză. Lăsând pensiile de stat la o parte, în ultimii doi ani
de guvernare PDL cheltuielile cu asistenţa socială din bugetul de stat s-au majorat de la 20,3 la 22,3 miliarde de lei. Şi cum, potrivit acordului cu FMI, anul viitor Guvernul ar trebui să reducă deficitul bugetar la 4,4% din PIB, unul dintre domeniile care vor fi afectate de reduceri va fi tocmai acesta.

Persoanele fizice, organizate ca întreprinderi individuale, întreprinderi familiale, persoane fizice autorizate, care realizează venituri din activităţi independente, precum şi din profesii libere şi cei care realizează venituri din cedarea folosinţei bunurilor, indiferent dacă sunt impuşi în sistem real sau la normă de venit, au obligaţia să efectueze plăţi anticipate până pe 15 decembrie 2010. De asemenea, persoanele care realizează venituri din
activităţi agricole impuse în sistem real au aceleaşi obligaţii.

Autoritatea de Management a finanţărilor pentru resurse umane vine astfel în întâmpinarea nevoilor solicitanţilor.