Creştinii ortodocşi şi romano-catolici îl prăznuiesc pe Sfântul Andrei, ocrotitorul României

Creştinii ortodocşi şi romano-catolici îl prăznuiesc, duminică, pe Sfântul Andrei, ocrotitorul României, deoarece a propovăduit creştinismul pe acest teritoriu şi a botezat primii locuitori pe ţărmul apusean al Mării Negre. Potrivit scrierilor, după porunca lui Iisus de a face cunoscută Evanghelia în lume, lui Andrei, cel dintâi chemat la apostolie, i-a revenit, prin sorţi, şi zona Mării Negre, el propovăduind creştinismul în Dobrogea, Macedonia, Tracia şi Ţarigrad (Constantinopol).
Apostolul a botezat greci şi geto-daci din aceste teritorii şi a hirotonit primii episcopi şi preoţi, aşa cum făcea Apostolul Pavel în călătoriile sale misionare. În felul acesta se explică faptul că episcopia cea mai veche de pe teritoriul României este cea de la Tomis, Constanţa de astăzi.
Odată cu urcarea lui Decebal pe tronul Daciei, raporturile cu Roma s-au înrăutăţit. Sfântul Andrei a continuat să convertească la creştinism numeroşi localnici. Un ecou negativ la curtea imperială l-a avut puterea de convingere a Sfântului Apostol asupra surorii lui Egheat, Maximilia. Personaj influent, Egheat era numit marele persecutor al creştinilor, iar convertirea surorii lui la creştinism a fost considerată un afront la adresa celor care se închinau în faţa idolilor.
Răzbunarea lui a fost cruntă. Sf. Apostol Andrei a fost pironit pe crucea pe care o purta cu sine, în formă de X. În timpul supliciului, s-a stârnit o mare furtună care i-a izgonit pe cei care asistau la cumplita scenă. La rugăciunea Sfântului Andrei, furtuna s-a potolit şi martirul Andrei a trecut la cele veşnice în ziua de 30, anul 87 (după alte surse 97), la vârsta de aproape 90 de ani.
Pe teritoriul ţării noastre au rămas semnele trecerii acestui sfânt: locuinţa din peştera situată pe Valea Casimcei, o alta din localitatea Basarabi-Murfatlar, renumita Fântână a Sfântului Apostol Andrei de la Mănăstirea Dervent - de numele căreia se leagă numeroase minuni, dar şi icoana făcătoare de minuni a Maicii Domnului pictată de Sfântul Apostol Luca, adusă de Sfântul Andrei şi descoperită în Biserica Mănăstirii Nămăieşti din judeţul Argeş.
Moaştele Sfântului Andrei au fost aduse la Constantinopol şi aşezate în Biserica Sfinţilor Apostoli în anul 357. În timpul Cruciadei a IV-a, Cardinalul Petru de Capua a dus moaştele în Italia, în catedrala din Amalfi. În 1462, în timpul Papei Pius al II-lea, capul Sf. Andrei a fost dus la Roma. De aici, el a revenit în Patras, oraşul martiriului său.
În România, aproape 600.000 de persoane îşi serbează onomastica de sărbătoarea Sfântului Andrei. Ziua Sfântului Andrei este una dintre cele mai iubite sărbători, fiind îmbogăţită cu tradiţii populare, cum ar fi pusul grâului la încolţit, ungerea ferestrelor cu usturoi ca remediu împotriva strigoilor sau ghicitul ursitului. În ajunul sărbătorii, se pune grâu la încolţit pe farfurioare, pentru a estima semnele anului viitor. Astfel, în funcţie de cât de frumos va creşte grâul până la Anul Nou, aşa vor prospera gospodarii care l-au semănat. Al cui grâu va creşte mai mare, acela va avea mai mult noroc şi sănătate.
Totodată, se spune că, în noaptea de Sfântul Andrei, strigoii vor intra în casele oamenilor dacă nu sunt opriţi prin ungerea ferestrelor şi a uşilor cu usturoi. În această noapte, fetele şi flăcăii ?păzesc usturoiul? petrecând.
Agerpres