LHC nu prezintă nici un pericol! 100 de români sunt implicaţi în proiect

Exclusiv Antena3.ro
Dr. Mihai Caprini (foto), cercetător la Institutul de Fizică şi Inginerie Nucleară Horia Hulubei din Bucureşti, participă alături de circa 100 de colegi la experimentul ATLAS, unul din cele şase instalate pe acceleratorul LHC. Echipe ale IFIN-HH participă la trei dintre aceste experimente (ALICE, ATLAS şi LHCb). Prin amabilitatea domniei sale, Antena3.ro a obţinut noi informaţii în exclusivitate despre acceleratorul LHC, dar şi despre implicarea României în acest proiect grandios, fără a fi membră în CERN.

LIVE WEBCAST DE LA CERN. LHC, prezentat în detaliu.

Astfel, dl.dr.Caprini ne-a declarat că echipele de cercetători români sunt implicaţi în: studiile de fizică legate de aceste experimente; proiectarea şi construcţia unor componente din detectoarele celor trei experimente la care se participă; concepţia şi realizarea sistemelor de achiziţie de date; testarea detectorilor şi a sistemelor de achiziţie de date cu fascicole de test şi cu raze cosmice; prelucrarea datelor obţinute la teste. Dr. Caprini lucrează la sistemul de achiziţie de date de la experimentul ATLAS.

Începând de miercuri, se va face testarea experimentelor în condiţii de fascicul, apoi vor fi prelucrate datele pentru studiile de fizică, arată dr.Caprini, adăugând că datele vor fi disponibile pe tot globul, iar prelucrarea lor va fi posibilă şi la Bucureşti.

Concret, pentru ziua de 10 septembrie 2008 se prevede ca un prim fascicol de protoni sa fie acceleraţi. Prima injecţie de protoni va avea loc între orele 9:00 şi 10:00. În final, vor exista două fascicole şi ciocniri de protoni, dar pentru miercuri se prevede accelerarea unui singur fascicol.

Proiectul va demara oficial pe 21 octombrie. Aşa cum s-a scris şi în presă, de la experimentele montate pe LHC se aşteaptă clarificări legate de întrebări fundamentale. Printre acestea, dr. Caprini vorbeşte despre conceptul de masă: ?De ce unele particule sunt mai grele şi altele mai uşoare? La aceste întrebări, teoria prevede existenţa unei particule, bosonul Higgs. Dacă există, această particulă ar trebui să poată fi pusă în evidenţă în cadrul experimentelor LHC.?

O a doua problemă se leagă de începuturile existenţei: ?La începutul Universului, materia şi antimateria existau în cantităţi egale. Care este mecanismul care a făcut să avem acum numai materie?? De asemenea, proiectul ar trebui să dea o explicaţie existenţei materiei negre sau ascunse (dark matter). ?Se estimează că vor trece câţiva ani până când datele culese vor permite obţinerea unor concluzii experimentale clare?, arată dr. Mihai Caprini. ?LHC va funcţiona cel putin zece ani, iar în această perioadă vor avea loc perfecţionări ale acceleratorului şi ale experimentelor.?

RISCURILE LHC

?Studii serioase, începute în 2003 şi finalizate în 2008 printr-un raport Review of safety of LHC collisions privind acceleratorul LHC au ajuns la concluzia că LHC nu prezintă nici un pericol?, declară ferm dr.Caprini. ?LHC reproduce în condiţii de laborator (deci în condiţii controlate) ciocniri cu energii mai mici decât cele produse în mod natural de razele cosmice (care sunt prezente de miliarde de ani), a încheiat dr. Mihai Caprini.

Consiliul CERN este compus din reprezentanţii guvernelor celor 20 de state europene membre CERN cu drepturi depline. România este singura ţară din Europa de Est membră UE şi ne-membră CERN. Bulgaria ne-a luat-o înainte încă din 1999.

Ella Moroiu, Exclusiv Antena3.ro