Mineri ucişi din raţiuni economice: "Metoda săracului", cauza accidentului din mina Petrila

EXCLUSIV ANTENA3.RO. După ce 12 mineri au murit, iar alţi 14 au fost răniţi în urma exploziei din mina Petrila, iar în urma accidentului a fost deschis un dosar penal pentru ucidere din culpă şi vătamare corporală, reacţiile referitoare la cauzele care ar fi produs accidentul continuă să apară. Doi profesori universitari din domeniul exploatării miniere explică pentru Antena3.ro care ar putea fi cauza cea mai probabilă a acestui incident. Potrivit lor, metoda de exploatare cu banc subminat, cuoscută drept "metoda săracului", cea în urma căreia s-a produs incidentul de la mina Petrila, este cea mai nesigură metodă, ea fiind aplicată pentru că presupune investiţii mai mici.
Pierderi de cărbune şi risc de autoaprindere
Eugen Cozma este profesor universitar doctor la Facultatea de Mine din Petroşani, în cadrul Catedrei de Inginerie Minieră şi Securitate în Industrie şi explică pentru Antena3.ro că deşi metoda cu banc subminat oferă avantaje precum productivitatea mai mare şi investiţii mai mici, are totuşi câteva părţi negative.
"Prin această metodă apar pierderi mari de cărbune, de la 35% până la 50%, iar cărbunele pierdut în spaţiul exploatat se autoaprinde dacă nu se iau măsuri precum introducerea de cenuşe de termocentrală sau a unor spumanţi persistenţi. Muncitorii afirmau că uneori jarul era evacuat pe transportorul cu raclete din abataj, iar alteori se produceau explozii de mică anvergură. Este adevărat, pentru că metanul explodează la concentraţii de 4,5% - 16% şi atunci când în spaţiul exploatat se atingeau aceste limite aveau loc aceste explozii. Însă pentru că volumul amestecului exploziv era mic, şi efectele erau reduse", detaliază profesorul univesitar Eugen Cozma pentru Antena3.ro.
Metodă ieftină, dar extrem de periculoasă
Si profesorul universitar doctor Ilie Rotunjanu, şef al catedrei de Tehnică Minieră şi Geologie din cadrul Universităţii din Petroşani declară pentru Antena3.ro că metoda este una inadecvată pentru condiţiile de zăcământ din Valea Jiului, "unde sunt emanaţii de gaz metan, praful de cărbune este exploziv, rocile înconjurătoare nu sunt uşor surpabile, iar cărbunele este predispus la fenomene de autoaprindere", după cum spune acesta.
"Metoda a fost introdusă numai din raţiuni economice şi poate fi considerată ?metoda săracului?, fiind cea mai economică, dar şi cea mai periculoasă din punct de vedere al securităţii muncii şi zăcământului, în condiţiile minelor de huilă din Valea Jiului. Inconştienţa sau lipsa de profesionalism a unor persoane sau factori de decizie şi condiţiile precare din punct de vedere tehnico-economic au condus la aplicarea acestei metode", motivează profesorul universitar Ilie Rotunjanu pentru Antena3.ro
"Focuri subterane"
Profesorul consideră că metoda bancului subminat este cea mai nesigură metodă de exploatare, pentru că procesul tehnologic de exploatare al bancului subminat şi de evacuare a cărbunelui nu poate fi controlat şi poate conduce la cele mai mari pierderi de exploatare, circa 40-50 %, dar şi la distrugerea unor importante rezerve exploatabile. De asemenea, Rotunjanu mai spune pentru Antena3.ro că metoda creează numeroase focuri subterane prin autoaprinderea cărbunelui rămas în spaţiul exploatat şi înrăutăţeşte calitatea cărbunelui prin creşterea conţinutului de cenuşă, ca urmare a adausului de roci sterile, la evacuarea cărbunelui din bancul subminat.
"Aerajul este dificil, iar soluţiile de stingere a focurilor sau de inertizare a atmosferei de mină sunt costisitoare, uneori riscante, aşa cum este cazul tragediei de la Exploatarea Minieră Petrila şi fără eficienţă de 100 %", adaugă profesorul pentru Antena3.ro.
Cărbunii autoaprinşi, sursa exploziei
Si profesorul Eugen Cozma face pentru Antena3.ro un scurt desfăşurător a ceea ce s-a întâmplat la mina Petrila.
"În abatajul unde a avut loc exlozia s-a acumulat un volum mai mare de metan, adică în spaţiul rămas după evacuarea parţială a cărbunelui din banc, iar pentru că abatajul era pornit de scurt timp, bancul nu s-a surpat pînă la zona exploatată. De asemenea, în zona unde acţiona grupa de salvatori, bancul s-a rupt pînă la spaţiul exploatat si din nefericire in acea zonă se găseau cărbuni autoaprinşi, pentru că salvatorii trebuiau să evacueze cărbunii autoaprinşi, iar acest lucru a reprezentat sursa de aprindere a amestecului exploziv", arată doctorul inginer Eugen Cozma.
Viaţa munictorilor e permanent pusă în pericol
Ambii profesori univeritari specializaţi în exploatarea minieră susţin că exploatarea cărbunelui se face în mod haotic, iar viaţa muncitorilor este pusă în pericol şi de aceea vor să se renunţe la metoda de exploatare cu banc subminat.
"Metoda trebuie abandonată şi e de preferat să se revină la metoda clasică de exploatare, adică în felii orizontale sau înclinate, cu tavan de rezistenţă şi surparea rocilor înconjurătoare. Revenirea la această metodă este posibilă cu atât mai mult cu cât sistemul lucrărilor de pregătire este practic acelaşi", concluzionează profesorul Rotunjanu pentru Antena3.ro.
Paula Safta, Antena3.ro