vezi articolul in HTML5
Aceste poezii se regăsesc în filele paşaportului, nu în fila cu cip şi nu sunt vizibile, decât ca o linie, la o primă vedere, dar cu ajutorul lupei, se pot observa versurile integrale ale poeziilor, în format microtext.
Paşapoartele electronice arată ca şi cele emise până în prezent, au aceleaşi dimensiuni, 125mm/ 88 mm şi cuprind aceleaşi date de identificare ale cetăţeanului, respectiv tipul paşaportului, ţara, numele şi prenumele persoanei, cetăţenia şi codul numeric personal (CNP) ale acesteia, numărul paşaportului, sexul, datele eliberării şi ale expirării, precum şi semnătura titularului. În plus, noile documente care trebuie să se alinieze la directivele UE conţin o filă informatizată, în care este introdus cip-ul, iar celelalte foi ale paşaportului încorporează mai multe elemente de securitate decât până acum, pentru a fi mai greu de fraudat.
Gabriel Pandele, comisar-şef la Serviciul de Control al Calităţii paşapoartelor electronice din cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte explică pentru Antena3.ro că fiecare filă a paşaportului electronic conţine elemente de securitate diferite şi multiple, care pot lua o anumită culoare la lumina naturală şi o alta la razele ultraviolete (UV), tocmai pentru a reduce riscul falsificării acestor tipuri de paşapoarte.
"Pe copertele paşaportului se vede în UV înscrisul "ROU", în stil arhaic. Pe prima copertă interioară se văd fibre în galben şi albastru, iar ce se vede în roşu sunt planşete. De asemenea, se vede desenul stilizat al Arcului de Triumf şi înscrisul România, în albastru", detaliază Pandelepentru Antena3.ro.
Poezii patriotice în paşaportul biometric
El mai spune pentru Antena3.ro că la mijlocul paşaportului, firul cu care sunt cusute foile se vede la lumină naturală în trei culori, respectiv roşu, galben şi albastru, iar în raze UV reacţionează în verde fosforescent. De asemenea, pe fiecare filă se vede un fel de bulină, în interiorul căreia se poate observa în UV numele paginii respective, iar pe verticală ROU, codul ţării noastre.
"Pe fiecare filă a paşaportului, cu excepţia celei care conţine cip, apare câte un poet român, în partea de sus a paginii, iar dedesubt, numele unei poezii din opera sa, ale cărei versuri se regăsesc în microtext împrejurul desenului de fond de pe filă", mai explică Gabriel Pandele pentru Antena3.ro.
Poeziile patriotice ale poeţilor români au fost alese de către un colectiv din cadrul Direcţiei Generale de Paşapoarte, unele dintre ele se repetă, pentru că au pagini corespondente şi au fost alese ca element de siguranţă după modelul altor ţări, după cum spune pentru Antena3.ro Horaţiu Judea, comisar-şef la Serviciul Tehnic din cadrul Centrului Unic de Personalizare a paşapoartelor electronice.
"Ne-am inspirat din alte state ale UE, care au adoptat şi ele aceste elemente de siguranţă şi le-am adaptat la poeziile româneşti. România este penultimul stat al Uniunii Europene, care introduce paşapoartele electronice, în afară de Bulgaria. Strofele sunt sub forma unei curbe, dacă ne uităm cu ochiul liber, iar sub lupă, acestea sunt înscrise în format microtext: un şir de caractere, în cazul nostru versuri, care iau forma imaginii de fond de pe filă, adică stema României", detaliază Judea pentru Antena3.ro.
Antena3.ro vă prezintă în continuare numele poeţilor şi titlurile poeziilor acestora, însoţite de cele mai relevante versuri.
Paginile 1-2 şi 31-31 cuprind strofe din poezia lui Vasile Militaru, intitulată "Sub tricolor".
"Sub tricolor"
"Nu simţi tu vrăjmaşa haită ce'mprejurul tău se strânge,
Dornică de hoit şi sânge?...
Nu-i simţi oare răsuflarea?...
Colţii lacomi tu nu-i simţi,
Ascuţiţi ca nişte ace şi, ca secera, cu zimţi?... "
Pagina 3 şi corespondenta ei, pagina 30, sunt însoţite de George Coşbuc cu poezia "Scumpă ţară românească."
"Scumpă ţară românească"
"Scumpă ţară românească,
Cuib în care ne-am născut,
Câmp pe care s-a văzut
Vitejia strămoşească,
Scumpă ţară românească,
Te salut!?
La paginile 4 şi 29 îl regăsim din nou pe Vasile Militaru, dar cu poezia "Bucură-te ţară".
"Bucură-te ţară"
"Cum vrei oare, scumpă Ţară,
Soarele dreptăţtii sfinte pe-al tău cer să mai răsară,
Dacă toţi cei ce te fură, liberi petrecând, fac haz
Si, când ceri să intre'n ocnă, scuipă'n bietul tău obraz?!
Oare, când vei pune mâna, Ţară scumpă, Ţară blândă,
În grumajii celor care vor ca Iuda să te vânda?
Celor cari într'una rod
Multul gliei tale rod,
Câtiva hoţi înfipţi în ceafa unui biet întreg norod?... "
Paginile 5 şi 28, 6 şi 27, 7 şi 26 cuprind fiecare câte o poezie de Vasile Alecsandri, respectiv "Odă ostaşilor români", "Peneş curcanul" şi "Ţara".
"Odă ostaşilor români"
"Vin acum, la rândul vostru, să v-aduc o închinare,
Vin cu inima crescută şi cu sufletul mai tare,
Ca eroi de mari legende, vin să vă privesc în faţă,
Voi, nepăsători de moarte, dispreţuitori de viaţă,
Ce-aţi probat cu-avântul vostru lumii pusă în mirare,
Ca din vultur vultur naşte, din stejar stejar răsare!"
"Peneş curcanul"
"Toţi dorobanţi, toţi căciulari,
Români de viţă veche,
Purtând opinci, suman, iţari
Si cuşma pe-o ureche.
Ne dase nume de Curcani
Un hâtru bun de glume,
Noi am schimbat lânga Balcani
Porecla în renume!"
"Ţara"
"Din umbra deasă-a norului
Întins pe ţări străine
Cu aripele dorului
Voios revin la tine,
O! cuib al fericirilor,
O! ţară luminoasă,
Comoară-a nălucirilor,
Grădina mea frumoasă!"
George Coşbuc reapare cu o altă poezie, "Patria Română", la paginile 9 şi 24, 10 şi 23, 11 şi 22.
"Patria Română"
"Patria ne e pământul
Celor ce suntem în viaţă,
Cei ce ne iubim frăţeste,
Ne dăm mâna româneşte
Numai noi cu-acelaşi nume,
Numai noi români pe lume
Toţi de-aceeaşi soartă dată,
Suspinând cu toţi odată
Si-având toţi o bucurie;
Asta-i patria română
Si ea sfânta să ne fie!"
Si Nichifor Crainic se regăseşte printre elementele de securitate ale foilor paşaportului, la paginile 12 şi 21, cu poezia "Cântecul potirului".
"Cântecul potirului"
"Şi iată potirul la gură te duce,
Iisuse Cristoase, Tu jertfă pe Cruce,
Hrăneşte-mă carne de sfânt Dumnezeu.
Ca bobul în spice si mustu'n ciorchine
Eşti totul în toate şi toate prin Tine,
Tu pâinea de-apururi a neamului meu"
Mihai Eminescu nu lipseşte şi îi găsim poezia "Ce-ţi dorescu eu ţie, dulce Românie", la paginile 13 şi 20, 14 şi 19.
"Ce-ţi dorescu eu ţie, dulce Românie"
"Ce-ţi doresc eu ţie, dulce Românie,
Ţara mea de glorii, ţara mea de dor?
Braţele nervoase, arma de tărie,
La trecutu-ţi mare, mare viitor!
Fiarbă vinu-n cupe, spumege pocalul,
Dacă fiii-ţi mândri aste le nutresc;
Căci ramâne stânca, deşi moare valul,
Dulce Românie, asta ţi-o doresc"
Paginile 15 şi 18, 16 şi 17 ale paşaportului electronic îl readuc pe Vasile Alecsandri, cu poeziile "Deşteptarea României" şi "Hora Unirii".
"Deşteptarea României"
"Nu simţiţi inima voastră că tresare şi se bate?
Nu simţiţi în pieptul vostru un dor sfânt şi românesc
La cel glas de înviere, la cel glas de libertate
Ce patrunde şi răzbate
Orice suflet omenesc?
Iată! lumea se deşteaptă din adânca-i letargie!
Ea păşeşte cu pas mare cătr-un ţel de mult dorit.
Ah! treziţi-vă ca dânsa, fraţii mei de Românie!
Sculaţi toţi cu bărbăţie,
Ziua vieţii a sosit! "
"Hora Unirii"
"Hai să dăm mână cu mână
Cei cu inima română,
Să-nvârtim hora frăţiei
Pe pământul României!
Iarba rea din holde piară!
Piară duşmănia-n ţară!
Între noi să nu mai fie
Decât flori şi omenie!
Măi muntene, măi vecine,
Vină să te prinzi cu mine
Si la viaţă cu unire,
Si la moarte cu-nfrăţire!"
Antena3.ro vă prezintă joi un material complet despre paşapoartele biometrice, în special despre fila informatizată, care cuprinde mult discutatul cip şi aşa-zisul cod 666.
Paula Safta, Antena3.ro
eu cred ca e o gluma stupida de 1 aprilie!!!