Traian Băsescu a susţinut, joi după-amiază, o conferinţă de presă la Palatul Cotroceni, în cadrul căreia a făcut unele precizări referitoare la măsurile de reducere a cheltuilelilor bugetare prevăzute în scrisoare de intenţie către FMI.
Traian Băsescu a subliniat faptul că trebuie luate măsuri urgente. Şeful statului a avertizat că România poate ajunge în situaţia economică a Greciei, dacă va continua să menţină uriaşul aparat bugetar. În plus, susţine şeful statului, dacă planul pentru reducerea cheltuielilor eşuează, se va trece şi la majorarea fiscalităţii.
Preşedintele a mai precizat că măsura referitoare la reducerea pensiilor cu 15% ar trebui să fie menţinută până la sfârşitul anului şi că, dacă ar fi existat bani, cu certitudine s-ar fi plătit pensiile integral până la sfârşitul anului.
Declaraţiile preşedintelui vin după ce, marţi, acesta anunţa că va lăsa Consiliul Economic şi Social să decidă în privinţa scrisorii de intenţie către FMI, în care sunt prevăzute măsurile de reducere a cheltuielilor bugetare.
Antena3.ro vă prezintă principalele declaraţii susţinute de preşedintele Traian Băsescu:
-Cei care au bunăvoinţă să transmită corect realităţile despre România şi românii să ştie cum stă ţara lor, nu numai a mea.
-Aş începe cu o afirmaţie legată de spaime.
-România nu este în situaţia Greciei. Poate ajunge, dar nu suntem în situaţia Greciei. Avem la îndemână toate instrumentele să evităm această situaţie.
-Suntem într-o situaţie dificilă, care ne permite aplicarea de corecţii.
-După 20 de ani de la Revoluţie, 20 de ani de democraţie, am însoţit evoluţia democratică de dezvoltarea unui stat clientelar, în care întreaga clasă politică a acceptat dezvoltarea unui stat clientelar.
-Nu suntem singura ţară într-o astfel de situaţie, dar discutăm de realităţile de la noi.
-Sistemul politic dar şi social este un sistem bolnav, un sistem bolnav care trebuie tratat într-un proces de modernizare a statului pentru a stopa evoluţiile negative care acompaniază dezvoltarea democratică.
-Statul român nu-şi poate permite să-şi mai finanţeze propriile sisteme.
-În ceea ce priveşte sistemul de pensii, el este afectat de lipsa resursei pentru a plăti pensiile la nivelul la care sunt fixate acum. Sunt şi explicaţii de ordin financiar: lipsa banilor, dar şi unele care vizează interioriul sistemului de pensii.
-Pentru anul acesta bugetul de stat transferă către bugetul de pensii 1,7 miliarde de euro. pentru a plăti pensiile 100% aşa cum sunt acum ar trebui să putem transfera minim 2,2 miliarde de euro. Diferenţa nu o avem. Din acest motiv, soluţia pe care am propus-o în discuţiile cu Fondul, cu Banca Mondială şi UE a fost reducerea cu 15% a pensiilor.
-Aş face referire la boala sistemului de pensii. Avem 1,2 milioane de pensionari cu stagiu complet. Avem 1,3 milioane de pensionari fără stagiu complet şi mai avem 906.000 pensionari pe caz de baoală. O simplă adunare că numărul pensionarilor fără stagiu complet de cotizare este de 2,2 milioane, deci avem mai mulţi pensionari fără stagi de pensionare indeplinit decât cei cu stagiu îndeplinit.
-Cred că orice om s-ar întreba de ce în ultimii 2, 3 ani s-a produs o reştere explozivă a numărului pensionărilor pe caz de boală.
-În judeţul Mehedinţi 13,6% din pensionari sunt pensionari de invaliditate, în sectorul 1 tot 13,6%, iar în judeţul Bihor 32% sunt pensionaţi pe caz de boală. În mod categoric aici se întâmplă ceva în neregulă şi până la sfârşitul anului Ministerul Muncii trebuie să stabiliească cine e pensionat pe caz de boală în realitate li care dintre ei sunt la muncă în Spania, Italia.
-Întrebarea care este pe buzele tuturor este până când va dura această reducere cu 15%. Intenţia este să menţinem această reducere până la sfârşitul anului. În speranţa că bugetul de anul viitor ne va permite să acoperim plata pensiilor în totalitate.
-În momentul de faţă în România sunt circa 200 de ajutoare de care românii pot beneficia, de diverse tipuri. Aceste ajutoare costă anul acesta peste 2 miliarde de euro şi de ele beneficiază circa 7 milioane de români. Ele au fost, mare parte din ele, nejustificate şi reprezintă o altă formă de clientelism. Au fost de regulă acordate ori la început ori la sfârşit de mandat şi vizau efecte electorale.
-În unele judeţe din aceste ajutoare sunt persoane care cumulează mai multe ajutoare şi au ajuns la venituri de peste 4000,5000 de lei pe lună. Sunt suficiente exemple ca să ne ridice semne de întrebare cu privire la viabilitatea acestor ajutoare. Într-un singur judeţ azi am constatat că sunt foarte muşi oameni care simultan încasează şi ajutorul de şomaj şi lucrează la negru. Este un judeţ în care sunt 128 de oameni care lucrează cu contract şi încasează şi ajutorul de şomaj.
-Dacă ar fi existat bani, cu certitudine s-ar fi plătit pensiile integral până la sfârşitul anului. Din păcate nu avem acea jumătate de miliard în plus pe care să o transferăm către bugetul de pensii.
-Nu pot să nu constat aceste nereguli în sistemul în care menirea statului este să-i sprijine pe cei care au nevoie de sprijin.
-Până la sfârşitul anului trebuie să punem la punct sistemul de asistenţă socială.
-Cu sau fără asistenţa FMI trebuie să privim la modernizarea aparatului bugetar al României şi la optimizarea costurilor cu acest aparat extrem de ineficient. Cifrele care m-au făcut să fiu foarte determinat cu măsurile în această direcţie.
-În 2004, cheltuielile cu aparatul bugetar sunt 17 miliarde lei, în 2010 sun 43, 6 miliarde de lei. Este mai mult decât o dublare în 5 ani. Perioada veseliei fără limite a introducerii a oricărui tip de sporuri, perioada angajărilor fără limite ne-a adus aici.
-În economia reală sunt circa 3 milioane de salariaţi care trebuie să ia fiecare în spate obligaţiile pentru ceva bugetari şi doi pensionari. Nu poate funcţiona statul în aceste condiţii. Nu putem spera să începem să ne încadrăm în a cheltui cu funcţionarea statului atât cât producem. 3 milioane de oameni trebuie să cotizeze pentru a asigura salariul pentru 1,5 milioane de bugetari şi 6 milioane de pensionari.
-De ani de zile funcţionăm cu deficite date de plata salariilor şi cheltuielile sociale.
-Dacă nu luăm măsuri, mai avem până în 2013, când am putea ajunge la performanţele Greciei.
-Nu vreau să mă refer la fericita soluţie, aceea de a nu mări fiscalitatea şi de a merge să luăm măsuri acolo unde sunt probleme.
-Această deformare a sistemului bugetar şi a sistemului social ar fi rămas acolo dacă măream fiscalitatea. Ar fi fost inevitabil un nou acord de împrumut pentru doi ani cu FMI. de data aceasta un împrumut mai mare, pe care l-am evaluat la aproape 30 de miliarde.
-Dacă am face un nou împrumut, fără să luăm măsuri severe de restructurare a cheltuielilor sociale şi bugetare, România ar ajunge în 2013 la un nivel de îndatorare de 67% din PIB. În momentul d efaţă nivelul de îndatorare este de 31% şi până la sfârşitul anului este de 36%. Acest 36% ăl vom suporta greu iar măsurile care trebuie luate acum sunt prentru a preveni creşterea nivelului de îndatorare peste 40%. Acum România este îndatorată cu un buget naţional. Pe care va trebui să-i plătim.
-Eu cred că cea mai bună opţiune a fost aceea pe care noi am avut-o. Nu a fost o opţiune care mi s-a năzărit din discuţiile cu consilierii. Au fost discuţii temeinice, cu proiecţii către 2013, 2015. Opţinea a fost să mergem pe diminuarea cheltuielilor care înseamnă consum, optimizarea lor.
-N-aş fi pus problema optimizării dacă n-aş fi constatat că în sistemul social facem multă risipă, că în sistemul de pensii avem mulţi cetăţeni ai României asupra cărora există suspiciuni de ce au dobândit statutul de pensionar de invaliditate. Sunt zeci de mii de români care au venit către această soluţie, în înţelegere cu medicii, autorităţile din judeţe.
-În niciun caz aceste măsuri nu vor avea efecte dacă guvernul nu le va acompania cu măsuri de susţinere a economiei. Ele sunt insuficiente, iar după ce voi avea miercuri discuţia cu guvernul voi sta şi la dispoziţia pensionarilor şi la dispoziţia sindicatelor, pentru a le putea da explicaţii în cunoştinţă de cazuri. Ar fi prematur să angajez discuţii fără a avea tot ansamblul de măsuri.
-Nu cred că cineva estimează că n-am evaluat reacţia publică a categoriilor afectate. Singurul lucru pe care mi l-aş dori, pentru că este dreptul oamenilor să protesteze, este să nu pice în interiorul proceselor democratice.
-Celor care deja au chemat liderii sindicali pentru indicaţii, cei care au introdus în grupurile de pensionari grupuri predispuse la violenţă, le transmit un avertisment public. Să nu încerce să creeze acte de violenţă. Mainfestările se pot organiza într-un mod civilizat, fără să se recurgă la provocări.
Antena3.ro
