Antena 3 Actualitate COVID-19 nu este o boală respiratorie. Descoperirea de ultimă oră făcută de cercetători

COVID-19 nu este o boală respiratorie. Descoperirea de ultimă oră făcută de cercetători

de Gabriel Dano    |    10 Mai 2021   •   22:55
COVID-19 nu este o boală respiratorie. Descoperirea de ultimă oră făcută de cercetători
Sursa foto: Hepta

Potrivit unui studiu derulat de cercetătorii americani, boala provocată de SARS-CoV-2 este o afecţiune vasculară, şi nu una respiratorie, aşa cum se credea până acum. Această descoperire ar putea explica formarea de cheaguri în cazul unora dintre pacienţi.

Publicat în „Circulation Research”, studiul arată cu precizie cum virusul distruge celulele sistemului vascular, mai ales că dincolo de simptomele respiratorii provocate de infecția cu SARS-CoV-2, virusul duce și la tulburări cardiovasculare.

Mai exact, proteina S a virusului (cea care îi dă aspectul de „coroană”) atacă celulele receptoare ACE2 din corp, distrugând mitocondriile responsabile cu generarea energiei celulelor, potrivit Digi24.

Astfel, este afectat ţesutul endotelial care protejează vasele de sânge. Ceea ce nu se cunoştea până acum era mecanismul exact şi rolul proteinei S, cea care, de fapt, stă la baza tuturor vaccinurilor aflate în uz în prezent. 

Cercetătorii de la Universitatea din San Diego împreună cu cei de la Institutul  Salk au descoperit că efectele asupra sistemului respirator sunt, de fapt, consecinţa inflamării ţesutului vascular din plămâni.

„Foarte mulţi oameni cred că este o boală respiratorie, dar în realitate este o afecţiune vasculară”, spune profesorul Uri Manor, coautor al studiului.

„Asta ar putea explica de ce unii oameni fac infarcte sau au probleme cu alte organe ale corpului (decât plămânii - n.r.). Toate sunt vascularizate, este ceea ce au ele în comun”, a explicat profesorul.

Potrivit specialiștilor, în general, la pacienţii cu forme moderate, infecţia se limitează la căile aeriene superioare, dar problemele vasculare ar putea avea legătură cu un răspuns inflamator al sistemului imunitar al pacientului (furtuna de citokine - n.r.). 

Studiul nu pune însă sub semnul întrebării vaccinarea, în ciuda cazurilor în care vaccinurile AstraZeneca şi Johnson&Johnson ar fi cauzat formarea de trombi. Profesorul Uri Manor a scris pe Twitter că vaccinurile conţin o cantitate mult prea mică de proteină S pentru a reprezenta o problemă.

El subliniază că vaccinul cu tehnologie ARN mesager este mult mai sigur decât contractarea în sine a bolii.

 

Ai imagini sau informaţii care ar putea deveni o ştire? Trimite-ne un mesaj la numărul 0744.882.200 pe Whatsapp sau Signal

×
Parteneri
x close