x close

Interese și planuri, ascunse de coronavirus. Acuzații: Starea de alertă, pentru acoperit afaceri

23 Mai 2020   •   23:18
Interese și planuri, ascunse de coronavirus. Acuzații: Starea de alertă, pentru acoperit afaceri Exclusiv

Andreea Sava a prezentat, la emisiunea ”Descoperiți”, mega-afacerile din România acoperite de pandemia de coronavirus. Un scenariu de film care a devenit realitate și care a blocat, în nici 3 luni, la propriu, aproape toată planeta cu doar câteva excepții gen Suedia, Belarus, aceasta din urmă, de exemplu, fiind singura țară europeană care nu și-a suspendat campionatul de fotbal. 

Filme gen Contagion, cu izbitoare puncte comune cu criza COVID, dar și declarații din trecut ale unor personalități mondiale importante de avertizare privind pericolul unei pandemii i-au făcut pe unii să dezvolte teorii privind fie planuri puse la punct de producătorii de vaccinuri și giganții din Big Pharma, cu țintă predilectă în persoana miliardarului Bill Gates, fie să creadă că virusul a fost scăpat, intenționat sau accidental, din laboratorul de înaltă securitate din Wuhan, China. 

Odată cu înaintarea în această criză de închidere a țărilor, problemele economice inerente cauzate de aceste restricții i-au făcut și unii oameni, care nu au pus la îndoială existența și pericolul virusului, să fie nemulțumiți. Așa au apărut și proteste, nu de mare amploare e adevărat, în toate țările cu restricții, singura excepție fiind Coreea de Nord. Au apărut inclusiv din partea unora nemulțumiți tocmai de ridicarea restricțiilor, în SUA de exemplu. Deci, în mod evident, dezbaterea este una aprinsă la nivel global, și este și normal să fie, din moment ce omenirea nu s-a mai confruntat cu așa ceva în ultimii 100 de ani. 

Deși în România au protestat doar câteva sute de persoane, controverse există și la noi, inclusiv confruntări politice, pe seama măsurilor luate dar și a necesității prelungirii unor restricții, în timp ce țara a intrat în stare de alertă, după 2 luni de stare de urgență.

Dincolo de avertismentele multor figuri medicale respectate că pericolul coronavirusului nu a trecut nici pe departe și că trebuie să fim atenți în continuare, cu reguli de protecție și distanțare socială, dar și de discuțiile perfect legitime privind necesitatea arzătoare a unor soluții de redeschidere de activități, pentru evitarea unui dezastru economic și a unor probleme de ordin medical generate de restricțiile prelungite, bâlbâieli constante ale guvernanților, în aceste peste 2 luni de criză, i-au făcut pe mulți să se uite cu suspiciune și să se întrebe dacă autoritățile chiar știu ce fac sau dacă nu cumva politicienilor a început să le placă adăpostul pe care-l oferă starea de urgență sau de alertă, pentru diverse interese și limitare a drepturilor cetățenești.

Cel mai recent exemplu: confuzia totală și întârzierea publicării în Monitorul Oficial a ordinului comun al Ministerului de Interne și cel al Sănătății privind restricțiile din starea de alertă, adică de la obligativitatea măștilor și a măsurării temperaturii pentru accesul în incinte publice, până la aplicarea de amenzi. 

Când iei o măsură se presupune că analizezi la sânge ce acte trebuie să emiți iar lucrurile să fie foarte clare când intră în vigoare, aici informațiile pe surse fiind că vineri încă mai erau neînțelegeri în guvern între premierul Orban și ministrul Sănătății pe marginea ordinului. Controversă potențată de scandalul încătușării la un supermarket.

Opoziția a acuzat că starea de alertă ascunde dorința celor de la putere de a acapara discreționar conducerile unor spitale și instituții, prin numiri politice făcute la foc automat și pe proceduri rapide date de situația specială, dar și un o strategie de campanie. Și, cu certitudine, chiar dacă ne ferim de virus, trebuie să ne uităm la ce se întâmplă în aceste stări excepționale de restricții. 

Mișcări bizare pe trei planuri

Și am identificat acuzații și mișcări bizare pe 3 planuri: unul politic, unul al împărțirii funcțiilor dar și niște mega-afaceri. În cel politic, voci din opoziție, printre care și fostul premier Victor Ponta susține că Președintele Iohannis vrea prelungirea acestei stări, fie de urgență sau de alertă, pentru a-și salva guvernul, fiindcă anumite sondaje au apărut cu procente în scădere pentru PNL iar necesitatea ținerii sub control a virusului să fie invocată ca iresponsabilitate în cazul unei moțiuni de cenzură, mai ales că, în acest moment, nimeni nu știe când se vor mai ține alegerile locale și parlamentare, practic cele care decid împărțirea puterii pentru următorii 4 ani. 

Cât despre împărțirea funcțiilor, mai multe schimbări și numiri controversate au fost operate de la declararea stării de urgență încoace. Foarte bizară a fost decapitarea mai multor Direcții de Sănătate Publică fix înaintea declarării stării de urgență, DSP-urile fiind fix cele care să ducă greul anchetelor epidemiologice și gestionării crizei. Mișcare urmată de situații de-a dreptul hilare. La Caraș Severin, directorul DSP, Dănilă Miloș, a fost suspendat de ministrul Tătaru pe 10 aprilie, s-a întors în funcție pe 9 mai după demisia interimarului dar, în aceeași zi, a fost anunțat că ministerul îl detașează să conducă DSP Giurgiu! Aceeași situație și la Galați. Săptămâna asta a fost anunțată încetarea promovării temporare a doctoriței Liliana Moise la conducerea DSP Galați. Ministerul a decis s-o aducă în loc pe doctorița Sorina Honțanu, care însă a fost demisă de la șefia DSP Argeș la mijlocul lunii aprilie, prefectul acuzând deficiențe de management. 

Ca nebunia să fie și mai mare, până și Sorina Honțanu a contestat decizia de a fi trimisă la DSP Galați și nu s-a prezentat la post. Până și la Suceava, județul considerat focar al crizei din România, a fost trimis să conducă DSP un medic stomatolog care în urmă cu doar o lună a fost suspendat prin ordinul aceluiași ministru, Nelu Tătaru, de la conducerea DSP Vrancea pentru proasta gestionare a epidemiei! În Vrancea, de altfel, scandalul funcțiilor se tot ține lanț de la începutul crizei. De la managerul Spitalului Sf. Pantelimon din Focșani, de pildă, depistat pozitiv cu COVID, care tot acuză că este ținut intenționat în spital și nu este negativat de mai bine de o lună, pentru a fi ținut suspendat de la conducerea spitalului și că, în locul său, a fost numită interimar o apropiată a prefectului de Vrancea, chiar verișoară a acestuia, până la multiple acuzații la adresa ministrului Dezvoltării, Ion Ștefan, mai cunoscut în presă cu apelativul Grindă, că și-a propulsat rude și apropiați în mai multe funcții-cheie. 

Începând chiar cu prefectul de Vrancea, Gheorghiță Berbece, un apropiat al ministrului și fost consilier la cabinetul de parlamentar al acestuia. Apoi, verișoara, Dorina Ștefan, a ajuns la Conducerea Centrului Județean Vrancea al APIA,  după ce a lucrat pe post de consilier la APIA și fără a avea experiența necesară. Soțul verișoarei este consilier la Administrația Națională Antigrindină și pentru Creșterea Precipitațiilor, autoritate din subordinea Ministerului Agriculturii unde mai lucrează Florin Jan Vasilache, pe post de consilier personal al ministrului Agriculturii, despre acesta presa locală spunând că este finul ministrului Grindă. Pe linia soției, un văr care lucrează la Electrica Vrancea ar viza chiar conducerea instituției, scrie Monitorul de Vrancea, soția acestui văr și socrul ministrului fiind angajați la Societatea de Distribuție a Energiei Electrice Vrancea. Cumătrul ministrului Ion Ștefan a fost numit pe data de 6 mai la conducerea Regionalei de Căi Ferate Galați, după cum a dezvăluit Jurnalul, iar soțul nepoatei ministrului, Marian Bordea Ștefan, a fost delegat, pe data de 1 aprilie, la Șefia Administrației Județene a Finanțelor Publice Vrancea. Situația a devenit chiar hilară iar niște tineri din Focșani au mers la sediul local PNL ca să depună cereri de înrudire cu ministrul Grindă.

Cât despre spitale, n-au putut trece neobservate numirea unui fost chelner, care se recomandă ca "având școala vieții", ca manager interimar al Spitalului Orășenesc din Câmpeni, a unui patron de firmă de pompe funebre la conducerea Spitalului Județean Neamț și înlocuirea managerei spitalului cu poate cele mai laudate rezultate în aceasta criză a coronaviruslui. Doamna doctor Voichița Lăzureanu a fost schimbată din funcția de manager al Spitalului de Boli Infecțioase "Victor Babeș" din Timișoara, ca mulțumire pentru rezultatele bune probabil. A fost trecută, totuși, ca manager medical. Iar acestea sunt doar exemplele cele mai flagrante și spectaculoase. Un scandal poate chiar și mai mare, însă, unul care a căpătat și implicații penale, mocnește pe frontul multor sute de milioane, poate chiar miliarde de euro, cu acuzații de jaf la adăpostul stării de urgență.

Iar când la mijloc sunt mulți bani, se înmulțesc și planurile pe care trebuie să urmărești povestea. Avem, pe de o parte, achiziții controversate făcute pe condițiile speciale reglementate în starea de urgență. 

Aici, pare că am asistat chiar la un război dus în umbră în interiorul sistemului, unii vorbind despre o adevărată ofensivă a taberei celebrului general Coldea, pensionat forțat de la conducerea operativă a SRI. Marile fonduri de achiziții au fost împărțite la administrare între 2 entități mari: ONAC, Oficiul Național pentru Achiziții Centralizate, din subordinea Ministerului de Finanțe, și compania națională UNIFARM, pe linia Ministerului Sănătății. Pentru cei avizați, s-a văzut încă de la începutul crizei ciocnirea dintre cele două entități și a grupurilor de interese din spatele fiecăruia. 

ONAC a fost zguduită încă de la finalul lunii martie de scandalul achiziției de măști la suprapreț printr-o firmă din Giurgiu nou-înființată și condusă de o bucătăreasă, folosită însă ca intermediar de o firmă medicală puternică ce nu se încadra în condițiile pentru a câștiga contractul de achiziții. În urma scandalului, Ludovic Orban a anunțat din 27 martie că a dispus o anchetă doar că rezultatele nu le-a anunțat nici până astăzi.

DNA, 33 de dosare

Concomitent a ieșit scandal pe partea UNIFARM, mai întâi în privința testelor rapide comandate de companie și care ar fi trebuit să fie folosite inclusiv în marea testare anunțată de Primarul General, Gabriela Firea, împreună cu profesorul Adrian Streinu Cercel și aprobată de ministrul Victor Costache, care și-a și dat imediat demisia, ținând să sublinieze în interviuri că nu a părăsit corabia în plină furtună, adică sugerând că a fost forțat. Testele au fost și oprite de către procurori, pe motiv că nu sunt ce trebuie și că Guvernul a zis că sunt bune doar cele PCR.

Apoi, au apărut controverse în legătură cu achiziții de măști prin firma soției unui fost ofițer SRI. Umblă pe surse zvonul că șeful UNIFARM și chiar fostul ministru al Sănătății, Victor Costache, ar fi vizați de cel puțin unul dintre cele 33 de dosare deschise la DNA privind achiziții făcute în timpul stării de urgență, dintre care 25 prin autosesizare, după cum a confirmat chiar Procurorul Șef al DNA, Crin Bologa, care a spus și că sunt vizate persoane importante.

Cu alte cuvinte, pare că în curând va izbucni cu adevărat un nou spectacol al dosarelor, important va fi de văzut dacă chiar vor fi anchetate șmenurile făcute sau va fi doar o reglare de conturi între adversari din sistem sau pentru a face presiuni asupra unor persoane importante, ca-n vremuri de tristă amintire. 
Unele surse vorbesc și despre un dosar în care ar apărea și numele lui Raed Arafat, căruia, de altfel, Guvernul Orban îi cânta în mod public plecarea încă de la instalarea PNL la Palatul Victoria. Interesant este și cum, tot în plină pandemie, firma unuia dintre denunțătorii fostului ministru PSD al Sănătății, Sorina Pintea, a obținut contracte fără licitație de peste 3,5 milioane de euro de la Ministerul Transporturilor, pentru echipamente de protecție, produse medicale și dezinfectanți. 

Pe de altă parte, mai mulți lideri locali din țară s-au plâns că nu au primit fonduri la rectificarea bugetară și că au trebuit să se descurce singuri în timpul pandemiei, inclusiv să finanțeze spitalele din subordine, plus mai multe surse din spitale din țară au povestit că spitalele și-au făcut achiziții proprii, din fonduri de la autoritățile locale și din donații. Asta în timp ce ministrul Florin Cîțu n-a explicat nici până-n ziua de astăzi ce s-a întâmplat cu multele miliarde de euro împrumutate prin Ministerul Finanțelor, pe marginea cărora am tot pus întrebări încă de la începutul anului. Numai săptămâna asta, pe 19 mai, a mai împrumutat încă 3,3 miliarde de euro, la dobânzi mai mari decât în ianuarie și la maturități mult mai mari, de 12 și 30 de ani. Cineva trebuie să ia urma tuturor acestor miliarde, fie că vorbim despre achiziții ori distribuirea fondurilor guvernamentale, și să le explice. 

Desigur că înțelegem și că prețurile au crescut peste tot în lume în timpul crizei COVID, dar dacă numai anumite firme au primit contracte iar spitalele, pe cont propriu, au reușit să cumpere la prețuri mai bune, trebuie totuși niște explicații când criza trece și lucrurile se mai liniștesc. Ce ar trebui să facă, însă, imediat Guvernul și organele penale este să ia măsuri în privința defrișărilor semnalate de presă și de oameni simpli și să verifice acuzațiile că s-a tăiat, cum s-ar zice, ca-n codru, în timpul stării de urgență. 

 Cu spitale dotate sau nu, depinde pe cine întrebi, putem sta însă liniștiți că suntem apărați dacă ne atacă cineva. În plină stare de urgență, la finalul lunii aprilie, Ministerul Apărării și-a arătat intenția de a cumpăra, în condiții de EXTREMĂ de urgență, prin licitație restrânsă accelerată, obuze cu bombe de iluminare în valoare maximă de 78 de milioane de lei. Nevoia a fost justificată de MApN prin "posibilitatea apariției unor evenimente imprevizibile externe la granițele de nord și est ale României", în contextul climatului geopolitic existent.

Citeşte mai multe despre:

Descoperiți stare de urgenta
Parterneri
Parterneri
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc Accept
sati