
Judecătorii Înaltei Curți de Casație și Justiție au publicat motivarea deciziei prin care Klaus Iohannis a rămas fără cele două case în Sibiu. Din acest moment, ANAF poate începe executarea silită a președintelui.
Reacția ANAF privind executarea silită în cazul caselor lui Iohannis
UPDATE 14.10 ANAF precizează că va recupera cât mai rapid "fructele neculese" care revin statului pentru casele pierdute de seful statului.
ANAF precizează că nu tot certificatul de moștenire a fost anulat și că rrebuie să mai fie anulată o cotă parte de 1/2. Abia apoi statul se va putea înscrie în cartea funciară și va putea să recupereze prejudiciul. Termenul pentru anularea acestei cote părți de 1/2 din certificatul de moștenitor a fost fixat pentru 5 februarie. Atunci urmează să fie judecată și această cotă din certificatul de moștenitor.
Abia după ce se soluționează, statul român se va putea înscrie în cartea funciară, iar ANAF va putea să calculeze dobânzile și chiriile care au fost încasate necuvenit de familia Iohannis.
Știrea inițială
Este vorba despre o decizie definitivă prin care în 24 septembrie, Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Rodica Baștea, o femeie din America, prietenă de familie cu Klaus Iohannis, cea care deschisese un proces prin care solicita anularea actelor de moștenitor al statului român vizavi de un imobil din Sibiu pe care l-a cumpărat familia Iohannis de la Ion Baștea, soțul acestei femei care a deschis procesul.
Astfel, în 24 septembrie 2024, Instanța supremă a decis că președintele Klaus Iohannis trebuie să dea înapoi aproximativ 300.000 de euro, bani primiți din chirii - suma inițială de 260.000 de euro la care se adăugau alte sume accesorii, adică penalități și taxe.
Motivarea deciziei fiind publicată, statul român poate să treacă acum la recuperarea banilor pe care Klaus Iohannis i-ar fi încasat drept chirie de la două imobile care au fost cumpărate de la aceeași familie de către Klaus Iohannis. E vorba de un imobil de pe strada Magheru din Sibiu și despre un altul în care se afla, în fapt, un spațiu comercial de pe Nicolae Bălcescu. Dacă președintele nu plătește acești bani se poate recurge la poprire.
Principalele aspecte reținute de judecătorii instanței supreme în motivarea deciziei din 24 septembrie 2024
"Lăsând deoparte enumerarea vagă şi nesusţinută de argumente clare a unor noţiuni al căror conţinut legal este distinct şi care nu sunt echivalente, Înalta Curte reţine că anularea unui certificat de moştenitor se poate cere pentru vătămarea unor drepturi proprii (aşa cum indică art. 120 din Legea nr. 36/1995) şi nu pentru consideraţii morale sau afective, ce ţin de existenţa unor relaţii de familie – necontestate, de altfel. (...)
Calitatea de descendent (pentru Rodica Baștea – n.r.) nu este suficient de caracterizată în expunerea recursului pentru a putea fi analizată din perspectiva aplicării legii de drept material, deoarece nici reclamanta şi nici autorii ei – soţul său sau L. nu au avut calitatea de descendenţi ai defunctei K. (...)
Soțul Rodicări Baștea nu era moștenitor al proprietarei imobilelor: Prin urmare, în mod corect au fost valorificate împrejurările ce atestă că autorul soţului defunct al reclamantei nu a acceptat succesiunea după mătuşa sa şi nu poate fi considerat moştenitor al acesteia – iar această chestiune rezultă din chiar dispozitivul sentinţei civile nr. 104/2019, care a respins cererea de a se constata calitatea lui L. de moştenitor legal al defunctei respective. (...)
Contrar susţinerilor recurentei (Rodica Baștea – n.r.), împrejurarea că motivul de anulare a certificatului de moştenitor din anul 1999 a privit exclusiv chestiuni procedurale – absenţa competenţei teritoriale a notarului public – nu semnifică atribuirea în acelaşi timp a unor efecte de validare, de confirmare a condiţiilor de fond ale certificatului (cum era corecta determinare a moştenitorilor), cât timp acestea nu au făcut obiectul analizei acelei instanţe."
Povestea imobilului din Sibiu
Casa din centrul Sibiului, unde Klaus şi Carmen Iohannis au cumpărat o parte, la parter, a făcut parte din averea soţilor Maria şi Eliseu Ghenea. După decesul acestora, în anii 70, imobilul a trecut în proprietatea unei surori a lui Eliseu Ghenea, care însă a decedat fără a avea copii.
Ulterior, această casă din Sibiu a trecut în proprietatea statului român, iar în anul 1997 imobilul a fost cumpărat de chiriaşi. În anul 1999, contractele prin care chiriaşii au cumpărat casa au fost anulate în instanţă, la cererea fiului lui Nicolae Baştea, acesta din urmă fiind nepot al soţilor Ghenea.
Foştii chiriaşi au deschis însă procese în instanţe, contestând calitatea de urmaş de drept al lui Nicolae Baştea. CA Alba Iulia a respins, ca nefondat, recursul declarat de Rodica Baştea în procesul deschis de locatarii a două apartamente din imobilul ce s-a aflat în proprietatea familiilor Iohannis şi Baştea. Prin această decizie, care este irevocabilă, practic locatarii celor două apartamente şi-au redobândit şi consolidat dreptul de proprietate asupra imobilelor în cauză.
După mai multe cicluri procesuale, în mai 2014, Tribunalul Braşov, printre alte măsuri dispuse în acest dosar, a anulat contractul de vânzare-cumpărare în cazul imobilului din Sibiu "încheiat între pârâţii Baştea Ioan - decedat, moştenitor fiind Baştea Rodica, în calitate de vânzător, şi Iohannis Carmen Georgeta şi Iohannis Klaus Werner, în calitate de cumpărători", potrivit informaţiilor postate pe portalul instanţei.
Familia preşedintelui a pierdut definitiv procesul la CA Braşov, unde a fost respins recursul declarat de soţii Iohannis şi menţinută decizia Tribunalului, prin care a fost anulat contractul de vânzare-cumpărare. Contestaţia în anulare formulată de familia Iohannis împotriva deciziei prin care cei doi soţi au pierdut imobilul aflat în centrul Sibiului s-a judecat la CA Piteşti, unde s-a solicitat de către aceştia strămutarea procesului. În februarie 2017, CA Piteşti a respins contestaţia în anulare formulată de familia preşedintelui Iohannis.