Astfel, magistrații se vor putea pensiona la cerere în continuare după îndeplinirea a cel puțin 25 de ani de vechime. Pensia acestora se va calcula în cuantum de 80% din baza de calcul reprezentată de media indemnizațiilor de încadrare brute lunare şi sporurile cu caracter permanent aferente oricăror 12 luni consecutive din ultimii 10 ani de activitate.
La acest moment sunt 9.950 de beneficiari de pensii speciale, cei mai mulți fiind magistrați. În rândul acestora s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.333 de lei.
În cazul pensiilor piloților sau foștilor funcționari publici, baza de calcul folosită pentru stabilirea pensiei speciale este media salariilor lunare brute realizate la funcția de bază în 12 luni consecutive, din ultimii 20 respectiv 30 de ani de activitate, actualizate la data deschiderii drepturilor de pensie.
Nicio pensie de serviciu nu va putea să mai depășească salariul primit în perioada activă.
Magistrații
-
80% din media oricăror 12 luni din ultimii 10 ani
-
vechime în profesie: 25 de ani
-
vârsta: 65 de ani
-
nicio pensie nu mai depășește salariul activ
În rândul acestora s-a înregistrat și cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.333 de lei.
Piloți
-
65% din media ultimelor 12 luni de activitate
-
vechime în profesie: 20 de ani
-
vârsta: 52 de ani
Foști funcționari parlamentari
-
65% din media ultimelor 12 luni de activitate
-
vechime în profesie: 30 de ani
-
vârsta: nu mai devreme de 65 de ani
Marius Budăi, anunț de ultimă oră despre reforma pensiilor. Ce categorii vor fi afectate de noua formula de calcul
Marius Budăi, ministrul Muncii, a explicat în exclusivitate la Antena 3 CNN ce decizii s-au luat privind reforma pensiilor.
"Sunt cei care sunt cuprinși în cele 6 legi menționate în PNRR și în solicitarea Comisiei Europene asupra pensiilor militare. Vorbim aici de cele 2 legi din justiție și anume de statutul magistraților și de statutul personalului auxiliar din instanțele de judecată.
Vorbim de diplomați, de personal al Curții de Conturi, vorbim de funcționarii publici, parlamentari și de personalul navigant și, bineînțeles militarii.
Noi vorbim de un calcul. Principiul de bază este cel anunțat, și anume să nu mai depășească nici pensie, salariu. Vorbim într-adevăr de calcul fără a produce retroactivitate și fără a fi afectată partea de contributivitate.
Cu precizarea că nu vorbim de sistemul public de pensii. Și da, pentru cei care depășesc cu pensia dumnealor valoarea netă a veniturilor, va fi o recalculare și vor intra în plată cu noul cuantum pe viitor.
Pensiile militare au prevedere în acest act normativ. Este o schimbare a modului de calcul de la cele 6 luni din ultimii 5 ani, la 12 luni din ultimii 5 ani, cu precizarea că pensiile militare îndeplineau criteriile din PNRR și că pensiile militare au avut deja 2 reforme, una în 2015 cu legea 223 și alta în 2017 cu ordonanța 57 și 59 bineînțeles, și aici inițiatorii au fost miniștri de resort.
Dumnealor au deja plafonat venitul din 2019 și schimbat modul de calcul, deci calcului este doar pentru viitor. Și nicio pensie militară nu depășește, din datele pe care le avem de la ministerele de resort, în momentul activității.
În acest proiect nu se face referire la pensionarii din sistemul public de pensii", a mai spus Marius Budăi, subliniind că sub nicio forma nu există riscul ca pensiile să scadă.
