x close

Anunț important făcut de Ministerul Sănătății. Ce trebuie să știți despre bacteria Clostridium difficile

de S.T.    |    01 Iul 2016   •   15:53
Anunț important făcut de Ministerul Sănătății. Ce trebuie să știți despre bacteria Clostridium difficile  534 Foto: pixabay.com

Ministerul Sănătății a făcut vineri publice mai multe informații privind bacteria Clostridium difficile și infecțiile determinate de aceasta.

Clostridium difficile este o bacterie care se întâlnește în intestinul a 1 — 3% din populația adultă, la cea mai mare parte a acestora nu se produc manifestări clinice deoarece existența florei intestinale obișnuite reușește să îi împiedice multiplicarea.

„Totuși, în situații în care această floră intestinală normală se reduce numeric (cel mai adesea după administrare de antibiotice) Clostridium difficile are condiții favorabile să se multiplice și să elibereze toxine ce afectează colonul, cauzând simptomatologia ICD. Clostridium difficile poate rezista timp de săptămâni în mediul înconjurător sub formă de spori (bacterii cu un înveliș special, foarte rezistent). Odată luați pe mâini și apoi ingerați, sporii vă vor coloniza intestinul”, susțin specialiștii MS, într-un comunicat transmis vineri presei.

Manifestările sunt diaree cu scaune lichidiene, care se pot asocia cu febră, dureri abdominale, greață, inapetență (foarte rar vărsături).

„Cele mai multe cazuri evoluează favorabil; există însă și situații de afectare severă a colonului, când se poate ajunge la încetarea tranzitului intestinal (ileus) cu meteorism abdominal important, șoc, insuficiență renală, degradarea funcțiilor altor organe, implicând un risc vital pentru pacient. Este probabil să aveți ICD când manifestările descrise sunt asociate uneia dintre următoarele situații: urmați sau ați urmat de curând un tratament antibiotic (în ultimele 2 — 3 luni), ați fost spitalizat sau instituționalizat (spre exemplu în centru de recuperare, cămin pentru persoane vârstnice), aveți peste 65 de ani, ați fost operat recent la nivelul intestinului, aveți un tratament cu medicamente imunosupresoare (de ex: citostatice), aveți boli severe, ceilalți membri ai familiei nu au sindrom diareic”, susțin specialiștii.

Potrivit acestora, pentru a reduce riscul de a avea ICD, antibioticele trebuie luate doar atunci când este justificat și sunt prescrise de un medic.

„Clostridium difficile rezistă mult pe mâinile pacientului atât timp cât nu sunt bine spălate cu apă și săpun. De asemeni, bacteria poate rezista pe obiectele din jurul pacientului, pe echipamente medicale atât timp cât nu sunt dezinfectate cu substanțe care conțin clor sau care eliberează oxigen. Soluțiile alcoolice pentru igienizarea rapidă a mâinilor nu distrug Clostridium difficile. Pentru a preveni apariția altor cazuri de ICD, pacientul, membrii de familie, vizitatorii săi și personalul medical care îl îngrijește trebuie să își spele mâinile la ieșirea din camera pacientului”, mai precizează medicii.

Riscul de contagiune pentru membrii familiei se reduce prin spălarea pe mâini cu săpun și cu apă caldă după fiecare utilizare a toaletei și înainte de mese, folosirea de săpun lichid (cel solid se poate popula cu germeni), igienă personală strictă, spălarea hainelor cu apă fierbinte (programul cu cea mai înaltă temperatură), separat de cele ale restului familiei.

Totodată, în cazul în care se folosesc scutece, acestea ar trebui colectate separat de restul deșeurilor menajere și inactivate în mod particular.

Dacă se întâmplă în timp ce persoana este internată, e foarte important să fie informat personalul medical de îndată ce s-a constatat apariția scaunelor diareice, persoana să fie mutată într-o cameră singură sau cu alți pacienți cu ICD, cu grup sanitar și chiuvetă proprii, este necesară spălarea riguroasă a mâinilor după utilizarea toaletei și înainte de mese, personalul medical care îngrijește va purta mănuși, halate de protecție și își va spăla mâinile după ce va efectua manoperele de îngrijire necesare.

Vizitatorii vor trebui să aplice aceleași măsuri de protecție ca și personalul medical.

Se consideră că după 48 — 72 de ore de la normalizarea tranzitului intestinal riscul se reduce foarte mult și se pot întrerupe izolarea și măsurile de precauție descrise. Riscul reapare însă în cazul recidivei ICD.

„În cazurile în care ICD a fost declanșată de administrarea de antibiotic, aceasta se va întrerupe ori de câte ori este posibil. Se administrează pe cale orală un antibiotic activ asupra Clostridium difficile (metronidazol sau vancomicină), hidratare corectă pentru a compensa pierderile cauzate de diaree și de febră, în foarte rare cazuri cu evoluție severă (aproximativ 1 — 2% din totalul ICD) este necesară o intervenție chirurgicală pentru a se îndepărta porțiunea de intestin afectată; această intervenție poate dubla șansele de supraviețuire pentru pacienții cu forme severe de ICD”, se mai arată în comunicat.

Se recomandă ca persoanele internate să rămână în spital până când diareea se remite, iar starea generală se îmbunătățește.

Sursă: Agerpres

Citeşte mai multe despre:

spitale bacterie Ministerul Sanatatii infectii
Parterneri
Parterneri
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc Accept
sati