Narcolepsia, o boală cronică care cauzează o persoană să adoarmă brusc, de multe ori în locuri nepotrivite, la momentul nepotrivit, este deseori un subiect de glumă. Există cazuri de oameni care adorm în bărci, în timpul scufundărilor sau chiar și în rollercoaster. Însă pentru persoanele care suferă de această afecțiune, narcolepsia este departe de a fi amuzantă.
Într-un articol publicat în The Guardian, jurnalista Amelia Hill discută cu Henry Nichollas, autorul cărții Sleepy Head, despre multiplele probleme cu somnul pe care acesta le are, inclusiv narcolepsia. Nichollas suferă de narcolepsie de peste 20 de ani, dar mai suferă de insomnie, oboseală cronică în timpul zilei, paralizie în timpul somnului, hipnagogie și catalepsie, în care emoții puternice determină corpul să nu se mai concentreze și să rupă legătura cu lumea din jur pentru câteva secunde sau un minut. Aceste ultime afecțiuni, îl fac să pară că a adormit, dar de fapt el este perfect treaz și conștient, fără a fi capabil să își miște corpul. În ciudă acestor probleme, Nichollas este jurnalist de știință și autor și face tot posibilul să ducă o viață cât mai normală, având și o familie, cu doi copii. Autorul povestește cum deseori, a trebuit să fugă la baie, pentru a-și da cu niște apă rece pe față, pentru a își reveni sau cum se închidea într-un birou pentru cinci minte până se simțea mai bine. Acesta mărturisește că medicamentele pe care le ia din 1995 l-au ajutat mult, însă încă are probleme să stea treaz chiar și pentru două ore, cât a durat interviul.
Jurnalista The Guardian i-a mărturisit autorului că și tatăl ei suferea de această boală, iar Nichollas spune că tocmai din această cauză, s-a decis să scrie o carte despre tulburări ale somnului: „Acesta este unul dintre marile motive pentru care am scris această carte. Vreau ca oamenii să realizeze cât de uzuale sunt tulburările de somn. Din această cauza ele trebuie luate în serios, pentru că atunci când suferim de o astfel de afecțiune, toată viață ne este afectată. Nacrolepsia nu este amuzanta”. Cartea publicată de el este scrisă într-un mod amuzant, dar cu toate acestea, el mărturisește: „Ar fi o carte proastă dacă nu ar avea umor în ea, dar când ai narcolepsie, nu e prea amuzant. Iar dacă nu ești narcoleptic, să nu îndrăznești să faci glume ignorante despre o afecțiune devastatoare. Nu ai voie.”
Nichollas admite că este nervos din cauza modului în care problemele somnului sunt tratate în societate și cât de puțină importanță li se oferă. El precizează că în special cazurile copiilor care suferă de această condiție îl afectează, deoarece pentru un copil, această experiență poate fi terifiantă.
În final, Nichollas mărturisește că în mare parte, a învățat să își controleze emoțiile și episoadele, mai puțin în momentele în care se află cu prietenii sau familia, care îi cunosc condiția: „Sunt foarte controlat, mai puțin când sunt cu familia și prieteni.”
Sursă: The Guardian
