Hitler vroia să fure Giulgiul din Torino, dar a fost oprit de Vatican

08 Apr 2010   •   08:17
Hitler vroia să fure Giulgiul din Torino, dar a fost oprit de Vatican
giulgiul din torino

Adolf Hitler dorea să fure Giulgiul din Torino în al Doilea Război Mondial, susţine un călugăr italian. Totuşi, Vaticanul a ajutat la ascunderea relicvei pe care este imprimată imaginea lui Hristos la o mănăstire izolată pentru a nu ajunge în mâinile Fuhrerului.
Pentru a proteja giulgiul, oficialii Vaticanilui şi familia regală italiană au cerut să fie închis într-o mănăstire benedictină din sudul Italiei.
Piesa de in cu imaginea lui Iisus a fost subiect de controverse timp de peste 500 de ani.
Aceasta va fi expusă pentru prima dată în ultimul deceniu. Peste două milioane de persoane, inclusiv Papa Benedict XVI - sunt aştepaţi să o privească la Catedrala din Torino, unde a fost păstrată în ultimii 64 de ani.
Dezvăluirile despre perioada de război le-a făcut părintele Andrea Cardin, bibliotecar al mănăstirii Montevergine.
Acesta arăta că ?Sfântul Giulgiu a fost mutat în secret în regiunea Campania la ordinul casei regale de Savoy şi Vatican. Oficial, era pentru a-l proteja de posibile bombardamente în Torino. În realitate, a fost mutat pentru a-l ascunde de Hitler, care aparent era obsedat de el. Când a vizitat Italia în 1938, oficialii nazişti au pus întrebări insistente şi ciudate despre giulgiu?.
Apoi, în 1943, când trupele germane au scotocit biserica Montevergine, călugării au spus că sunt în rugpciune chiar în faţa altarului unde era ascuns giulgiul, şi doar aşa nu a fost găsit," a explicat calugarul.

Giulgiul va fi expus publicului de sâmbătă până pe 23 mai. În ultimii 100 de ani a fost văzut în public de doar cinci ori.
Acesta poartă imaginea ştearsă a unui bărbat înalt, cu părul lung şi barbă şi pare pătate cu sânge de la răni la picioare încheieturi şi laterale.
Dacă este autentic sau o farsă elaborată a fost subiectul de dezbatere principal al acestui mister de 500 de ani.
Teste cu carbon realizate în 1988 de cercetători de la Oxford, Zurich şi Tucson, Arizona, care au avut mostre separate de material au datat inul la perioada 1260 - 1390 .
Dar alţi cercetători au considerat că nu au fost luate în calcul posibile contaminări, cu apă sau foc şi rezultatul ar putea fi distorsionat.
Antena3.ro

Parteneri
x close