Peste ce au dat speologii într-una din cele mai cunoscute PEŞTERI din România. "Am fost chemaţi în ADÂNCURI de o LUMINĂ stranie. Acolo era COMOARA"

de O.P.    |    13 Noi 2014   •   11:18
Peste ce au dat speologii într-una din cele mai cunoscute PEŞTERI din România. "Am fost chemaţi în ADÂNCURI de o LUMINĂ stranie. Acolo era COMOARA"

Peștera Izverna, situată în munții Mehedințiului, la altitudinea de 600 de metri, este una dintre cele mai renumite rezervații speologice din Europa. Ea a devenit celebră și mult căutată de străini după ce Jacques Yves Cousteau a realizat, prin galeriile ei, un film pe care l-a prezentat în secțiunea "Explorări ale secolului XX" din serialul "Muzeul Smithsonian din Washington".

Președintele Asociației Speo Alpin Mehedinți, Alexandru Popa, consideră că, în țară, peștera Izverna a devenit cunoscută mai mult după 1989, când în zonă au început să apară niște hărți cu presupuse comori ascunse în adâncuri.

''Căutătorii de comori sunt continuu atrași de legenda care spune că împărăteasa Maria Tereza ar fi scufundat înt-un lac al peșterii un depozit de argint aparținând Imperiului Austro — Ungar. Folclor sau nu, se spune că și tezaurul național al Serbiei ar fi fost îngropat aici în vremea în care cei doi prinți moștenitori, Milan Obrenovici și Mihail, își revendicau tronul, în a doua jumătate a secolului al XIX-lea, comoara fiind transportată cu 80 de care cu poveri', a relatat Alexandru Popa.



De-a lungul ultimilor 150 de ani, în satele din Munții Mehedințiului au apărut zeci de povești legate de comoara sârbilor. Acestea susțin că, după ce meșterii au amenajat patru încăperi în care au depozitat-o, soldații i-au omorât pentru a păstra secretul, iar ei, la rândul lor, au fost otrăviți și aruncați într-un hău din care acum izvorăște vâna unui izvor.

Peștera Izverna, susțin specialiștii, are cele mai multe enigme din lume, destule dintre acestea neputând fi descifrate nici astăzi, când există mijloace tehnice ultramoderne pentru explorări. În multe puncte există capcane, porți din stânci care se închid și se deschid, lăsând apa subterană să inunde galeriile, tavane și pereți care în aparență se prăbușesc spre curioșii ajunși în adâncuri. În anul 1980, Florin Paroiu și Costel Vanau, pionieri ai scufundărilor din România, au fost primii care au străbătut tainicul Sifon Verde, lung de 50 de metri, apoi Sifonul Galben, dar nu au putut trece de Sifonul Negru, cel mai mare din România, având peste 400 metri lungime și o denivelare/cascadă de 40 metri.

Dar Peștera Izverna, în ultimii 50 de ani și-a cerut și tributul. Mulți curajoși și-au pierdut viața în măruntaiele ei. Pe 15 noiembrie 2002, speologii maghiari Pazmendy Lorand (41 de ani) și Szighety Gyorgy (37 de ani) au dispărut în adâncuri, atrași de un miraj, o lumină palidă, ca un magnet. Când au ajuns în apropierea ei, au fost atrași de o forță nevăzută, duși în adâncuri și înecați. La toate acestea fuseseră martori colegii lor din grupul de speologi care veniseră de la Budapesta, București și Drobeta Turnu Severin ca să stabilească un nou record în materie de scufundări subacvatice în peșteră.

Parteneri
x close