Superstiţiile românilor despre fulger şi trăsnet

31 Mar 2017   •   13:36
Superstiţiile românilor despre fulger şi trăsnet Foto: pixabay.com

Tradiţiile şi credinţele arhaice româneşti legate de trăsnet şi fulger sunt foarte interesante şi includ elemente împrumutate de la mai multe religii. Marele stăpân al săgeţilor de foc ce cad din cer rămâne însă Sfântul Ilie, scrie adevarul.ro.

Cea mai veche divinitate a „focului din cer” cinstită de vechii locuitorii ai acestui teritoriu (daci, geţi, sau cum vreţi să le spuneţi) este, fără îndoială, Gebeleizis - sau Nebeleizis, zeul fulgerului, tunetului şi ploii la vechii daci. Era reprezentat ca un bărbat chipeş, uneori cu barbă, care tuna şi fulgera pentru a-i alunga pe duşmani.

O impresionantă colecţie de superstiţii a fost adunată de folcloristul Gh.F.Ciauşanu (1889-1963). Aflăm astfel că „săgeţile de fier şi cremene care cad din cer odată cu trăsnetul sunt bune de leac şi de noroc”. Evident, unele formaţiuni erau chiar produse de fulger, care topea nisipul cu formidabila lui forţă electrică, însă cele mai multe erau doar artefacte arheologice: vîrfuri de săgeţi din piatră şi din fier.

Interesant este că ţăranii de acum un secol şi jumătate credeau că se pot lecui de junghiri de şale cu aceste obiecte. „Săgeata de fier a trăsnetului se spală în trei ape, iar apa aceea se dă să bea celui care e ţinut de junghiuri”, scrie Gh.F.Ciauşanu.

Citiți mai mult pe adevarul.ro.

 

 

 

 

 

 

Parteneri
x close