Antena 3 CNN Economic Descoperirea făcută după creşterea economică din primul trimestru din 2023. Anunțul făcut de Institutul Naţional de Statistică

Descoperirea făcută după creşterea economică din primul trimestru din 2023. Anunțul făcut de Institutul Naţional de Statistică

Institutul Naţional de Statistică a reconfirmat creşterea economică din primul trimestru la 2,3%, faţă de perioada similară din 2022, spunând ce a dus la această situaţie.

Descoperirea făcută după creşterea economică din primul trimestru din 2023. Anunțul făcut de Institutul Naţional de Statistică
Sursa foto: Profimedia Images
de Georgiana Adam    |    08 Iun 2023   •   09:42

Creşterea economică din primul trimestru a fost susţinută mai ales de comerţ, IT&C, construcţii şi impozite nete.

Ritmul de creştere al economiei s-a temperat în primele trei luni din 2023, de la 4,5% în T4/2022, 3,7% în T3/2022, 5% în T2/2022 şi 6,3% în T1/2022.

Pe serie ajustată sezonier, PIB a crescut în T1/2023 cu 2,8% faţă de perioada similară din 2022.

Comparativ cu T4/2022, în primele trei luni din 2023 avansul economiei a fost de 0,1%.

Din punct de vedere valoric, Produsul Intern Brut estimat pentru trimestrul I 2023 a fost de 312 miliarde lei preţuri curente, pe serie brută.

Pe categorii de resurse, la creşterea economică din primul trimestru au contribuit în mod deosebit:

- Comerţul cu ridicata şi cu amănuntul; repararea autovehiculelor şi motocicletelor, transportul şi depozitarea, hoteluri şi restaurante (+0,9%), cu o pondere de 22,0% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 4,5%;

- Informaţiile şi comunicaţiile (+0,5%), cu o pondere de 8,2% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 5,6%;

- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (+0,5%), cu o pondere de 5,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 10,0%;

- Construcţiile (+0,3%), cu o pondere de 3,7% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului de activitate cu 8,5%;

- Impozitele nete pe produs (+0,3%), cu o pondere de 8,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creştere a volumului lor cu 2,5%.

O contribuţie negativă la creşterea PIB a înregistrat-o industria (-0,5%), cu o pondere de 23,6% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 2,3%.

Din punct de vedere al utilizării, consumul final a avut o contribuţie de 4,9% la creşterea economiei, având o pondere de 85% în formarea PIB. Consumul populaţiei a avut cea mai mare contribuţie, de 4,5%.

Contribuţii pozitive importante au avut:

- cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 6,4%, contribuind cu +4,2% la creşterea PIB;

- cheltuiala pentru consumul final individual al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,7%, contribuind cu +0,3% la creşterea PIB;

- cheltuiala pentru consumul final colectiv al administraţiei publice, al cărei volum s-a majorat cu 3,9%, contribuind cu +0,4% la creşterea PIB;

O altă influenţă pozitivă a venit din zona de investiţii (formarea brută de capital fix), care a contribuit cu 2,4% la creşterea PIB, având o pondere de 20% la formarea lui.

În schimb, variaţia stocurilor a avut un impact negativ, de -4,2%, cu o pondere de 0,3% în formarea PIB.

Tot pe minus a fost şi exportul net, cu o contribuţie de -0,8%, potrivit zf.ro.

×
Subiecte în articol: INS crestere economica
Parteneri
Cu cât vor fi penalizați românii care se pensionează anticipat
x close