Antena 3 CNN Externe Mapamond Ce se ascunde, de fapt, sub stratul gros de gheață din Groenlanda

Ce se ascunde, de fapt, sub stratul gros de gheață din Groenlanda

Laura Dinu
4 minute de citit Publicat la 07:00 26 Ian 2025 Modificat la 12:50 26 Ian 2025
caiac cu doi oameni ce merg printre straturile groase de gheata groenlanda
Groenlanda este una dintre cele mai sălbatice destinații de călătorie de pe Pământ FOTO: Getty Images

De-a lungul ultimului secol, Groenlanda a atras atenția lumii pentru bogățiile ascunse sub stratul său masiv de gheață. Resursele minerale rare și rezervele de combustibili fosili de pe insulă au fost dorite de multă vreme, dar accesarea lor rămâne o provocare uriașă. Totodată, schimbările climatice și interesul internațional cresc în intensitate, iar întrebările despre viitorul acestei regiuni izolate capătă o importanță tot mai mare, scrie BBC.

Groenlanda – o poveste geologică unică

Groenlanda este o insulă vastă, cu o suprafață de aproximativ 2 milioane de kilometri pătrați, similară cu Republica Democrată Congo. Sub ghețurile care acoperă 80% din insulă, Groenlanda ascunde o istorie geologică fascinantă, ce reflectă mișcările tectonice și evenimentele care au remodelat planeta de-a lungul a miliarde de ani.

„Istoria Groenlandei este la fel de veche ca istoria oricărui loc din lume,” explică Kathryn Goodenough, geolog principal la British Geological Survey. În urmă cu 500 de milioane de ani, Groenlanda făcea parte dintr-un supercontinent ce includea porțiuni din Europa și America de Nord. În urma ruperilor tectonice, insula s-a desprins de Europa acum aproximativ 60-65 de milioane de ani, iar trecerea peste un punct fierbinte vulcanic a contribuit la formarea unor structuri geologice unice, care astăzi ascund resurse valoroase.

Resurse prețioase sub stratul gros de gheață

De-a lungul ultimului secol, cercetările geologice au descoperit dovezi ale unor resurse minerale importante. Insula ar putea fi o sursă majoră de minerale rare, esențiale pentru tehnologiile de energie verde, precum turbinele eoliene, bateriile pentru vehicule electrice și panourile solare. 

Pe lângă acestea, Groenlanda găzduiește rezerve potențiale de cupru, zinc, aur și platinoide. Dincolo de minerale, geologii estimează că insula ar putea avea rezerve semnificative de petrol și gaze naturale, situate în special pe platoul său continental. În ciuda încercărilor din anii 1970 de a exploata aceste resurse, rezultatele au fost limitate, însă similitudinile cu alte regiuni arctice bogate în combustibili fosili mențin speranțele pentru descoperiri viitoare.

Explorarea resurselor, extrem de dificilă

Cartografierea geologică a Groenlandei a început în mod serios după Al Doilea Război Mondial. Totuși, din cauza dimensiunilor insulei și lipsei infrastructurii, procesul s-a dovedit extrem de dificil. Primele hărți detaliate ale zonelor fără gheață au fost finalizate abia în anii 2000, după decenii de muncă intensă. Recent, echipe de geologi au început să dezvolte hărți care arată structura geologică și posibilele resurse ascunse sub stratul masiv de gheață.

Accesarea resurselor din Groenlanda nu este deloc simplă. Pe lângă lipsa drumurilor și căilor ferate, procesarea mineralelor rare este extrem de dificilă. Spre deosebire de aur, care se găsește adesea în stare pură, mineralele rare sunt încorporate în alte structuri chimice complexe. Unele dintre aceste minerale sunt asociate cu uraniu sau alte elemente radioactive, ceea ce ridică probleme de siguranță și reglementare. De exemplu, în 2021, Groenlanda a adoptat o lege care limitează cantitatea de uraniu permisă în mineralele extrase, ceea ce a dus la suspendarea unui proiect de exploatare a mineralelor rare în sudul insulei.

Impactul schimbărilor climatice asupra Groenlandei

Schimbările climatice au un impact dramatic asupra Groenlandei. Temperaturile cresc aproape de patru ori mai repede decât media globală, iar topirea ghețarilor s-a accelerat, pierzându-se aproximativ 30 de milioane de tone de gheață pe oră. Acest fenomen dezvăluie noi porțiuni de teren, dar deschiderea acestor zone este un proces lent.

Totuși, topirea ghețurilor marine din jurul insulei are un impact economic mai direct. Reducerea ghețurilor arctice creează noi rute de transport, ceea ce ar putea facilita exportul resurselor din Groenlanda. Această ironie – faptul că resursele ar putea contribui la combaterea schimbărilor climatice, dar sunt accesate datorită topirii ghețarilor – subliniază complexitatea provocărilor din regiune.

Care sunt riscurile exploatării resurselor

Explorarea și exploatarea resurselor ridică și îngrijorări majore de mediu. În trecut, activitățile miniere din Groenlanda au lăsat urme adânci asupra ecosistemului insulei. Deșeurile miniere au fost adesea depozitate în râuri și pe coaste, ceea ce a dus la contaminarea apei cu metale grele. Temperaturile scăzute din regiune fac ca ecosistemele să se refacă extrem de lent, iar efectele poluării din minele abandonate sunt vizibile și după 50 de ani.

Populația Groenlandei este conștientă de aceste riscuri și cere o implicare activă în orice proiect de exploatare. În Groenlanda, pământul aparține guvernului, dar este administrat în interesul comunităților locale. Acest lucru înseamnă că permisele de minerit trebuie să fie gestionate cu grijă, iar populația dorește să fie co-proprietară a proiectelor și să participe la planificare.

Un viitor incert

În timp ce interesul internațional pentru resursele Groenlandei continuă să crească, viitorul rămâne incert. Accesarea acestor resurse depinde de numeroase variabile: progresul tehnologic, schimbările climatice, dar și de deciziile luate de populația insulei. Deocamdată, Groenlanda este un exemplu al complexității explorării resurselor naturale într-o lume aflată în tranziție către energia verde.

×
Etichete: Groenlanda
x close