Francesca Romana Pezzella, reputat medic italian, neurolog în cadrul Unității de accident vascular cerebral de la spitalul San Camillo din Roma, secretar al Asociației italiene de accident vascular cerebral și președinte al Planului european de accident vascular cerebral, explică ce s-ar fi putut întâmpla cu Papa Francisc înainte de a muri și spune că pneumonia dublă pentru care a fost tratat recent în spital nu are nicio legătură cu decesul.
În certificatul de deces al Papei Francisc, care a fost semnat de șeful Direcției de Sănătate și Igienă a Vaticanului, Andrea Arcangeli, este menționată drept cauză a morții un „accident vascular cerebral, comă și colaps cardiovascular ireversibil”, potrivit Corriere dela Sera.
Se menționează, de asemenea, că Papa Francisc „suferea de un episod anterior de insuficiență respiratorie acută în pneumonie multimicrobiană bilaterală; bronșiectazii multiple; hipertensiune arterială; diabet de tip II”.
Citește și: Vaticanul a publicat primele imagini cu sicriul în care a fost depus Papa Francisc
Duminică, Papa s-a trezit la ora 6 dimineață, iar o oră mai târziu a apărut o stare de rău, presupunându-se că este un accident vascular cerebral. „Este vorba despre o leziune cerebrală persistentă, cauzată de probleme vasculare”, explică Francesca Romana Pezzella.
Accidentul vascular cerebral poate fi cauzat de închiderea (accident vascular ischemic) sau ruperea (hemoragic) unei artere cerebrale. „În cazul Papei”, spune Pezzella, „ipoteza este că a fost vorba de un accident vascular cerebral hemoragic (sau hemoragie cerebrală). Țesutul cerebral este afectat și trebuie să se intervină imediat: cu cât intervenția este mai rapidă, cu atât șansele de recuperare sunt mai mari”.
„Pot exista simptome care anunță un accident vascular cerebral: dificultăți de vorbire și de mișcare, slăbiciune a membrelor. O parte a corpului este blocată, membrele sunt imobilizate, poate exista pareză facială. Este imposibil să se facă distincția între accidentul vascular cerebral ischemic și cel hemoragic în absența unei scanări cerebrale”, explică Pezzella. Un factor decisiv este vârsta: „Incidența se dublează pentru fiecare deceniu de vârstă după vârsta de 55 de ani. Este mai frecvent la sexul masculin până la vârsta de 60-70 de ani, apoi incidența este mai mare la femei. Istoricul personal este foarte important. Dacă există un istoric familial, riscul crește cu 30%”.
Potrivit lui Pezzella, pneumonia și criza respiratorie care au dus la internarea Papei la spitalul Gemelli nu au nimic de-a face cu ceea ce s-a întâmplat: „Ceea ce știm și ceea ce am putut observa în timpul ieșirilor sale din ultimele zile, este că Suveranul Pontif avea dureri mari și era obosit. Accidentul vascular cerebral nu a avut nimic de-a face cu probleme respiratorii. Se poate emite ipoteza că a fost cauzat de un vârf de hipertensiune”, o afecțiune de care suferea Bergoglio, după cum se certifică și în certificatul de deces. Tocmai hipertensiunea arterială „este prima cauză de accident vascular cerebral, urmată de vârstă, diabet, fibrilație atrială, imobilitate”.
Ce este pneumonia dublă și cum l-a afectat pe Papa Francisc
Papa Francisc a fost internat recent în spital timp de câteva săptămâni din cauza unei infecții respiratorii. El a fost tratat pentru pneumonie dublă, o infecție la ambii plămâni, înainte de a muri luni, la vârsta de 88 de ani.
Papa Francisc a stat în spital timp de 38 de zile pentru pneumonie dublă, până pe data de 23 martie. Sfântul Scaun a spus la acea vreme că Papa avea „infecție polimicrobiană”, adică o infecție cauzată de mai mulți germeni, potrivit Euronews.
Pneumonia dublă este o infecție pulmonară care afectează simultan ambii plămâni. Aceasta provoacă inflamarea alveolelor pulmonare, care se pot umple cu lichid sau puroi, îngreunând respirația și provocând simptome precum tuse, febră, frisoane și dificultăți de respirație. Cele mai frecvente cauze ale pneumoniei sunt bacteriile și virusurile, dar și ciupercile sau paraziții pot fi responsabili. Pneumonia dublă este considerată mai gravă decât cea care afectează un singur plămân, deoarece implică o porțiune mai mare a sistemului respirator și poate duce mai rapid la complicații severe, în special la persoanele în vârstă sau cu alte afecțiuni cronice.
Papa Francisc, în vârstă de 88 de ani, a fost internat recent cu pneumonie dublă, o afecțiune deosebit de periculoasă pentru vârstnici și pentru cei cu antecedente pulmonare. Starea sa de sănătate a fost complicată de problemele pulmonare anterioare: în tinerețe, Papa a suferit de pleurezie, ceea ce a dus la îndepărtarea unei părți dintr-un plămân. Înainte de diagnosticarea cu pneumonie dublă, Papa fusese deja spitalizat pentru o infecție respiratorie, având și bronșiectazii și bronșită astmatică, ceea ce a crescut riscul de complicații.
Potrivit Vaticanului, Papa Francisc a fost diagnosticat cu o infecție respiratorie polimicrobiană, adică o infecție cauzată de mai mulți agenți patogeni, atât bacterieni cât și virali. Această infecție complexă a necesitat tratament intensiv cu antibiotice, corticosteroizi și alte medicamente specifice, depășind abordarea standard cu antibiotice folosită în cazurile obișnuite de pneumonie.
De ce este pneumonia dublă atât de periculoasă la vârstnici
Pneumonia este una dintre principalele cauze de deces la nivel mondial, în special în rândul copiilor sub 5 ani și al adulților peste 65 de ani. La vârstnici, sistemul imunitar este mai slăbit, iar capacitatea plămânilor de a elimina secrețiile și de a lupta împotriva infecțiilor este redusă. Simptomele pot fi atipice sau mai puțin evidente, ceea ce întârzie adesea diagnosticul și tratamentul. De asemenea, pneumonia poate agrava bolile cronice deja existente și poate duce la spitalizare, complicații severe și mortalitate crescută.
În cazul Papei Francisc, riscul a fost amplificat de istoricul său medical: pierderea unei părți din plămân, bronșiectaziile (dilatarea anormală a bronhiilor) și bronșita astmatică au făcut ca infecția să fie mai greu de controlat și să necesite tratament specializat și monitorizare atentă.
Tratamentul pneumoniei depinde de cauza infecției, severitatea simptomelor, vârsta pacientului și prezența altor boli. În general, pneumonia bacteriană se tratează cu antibiotice, iar formele virale pot necesita antivirale sau doar tratament simptomatic. În cazurile severe, cum a fost cel al Papei Francisc, sunt necesare spitalizarea, administrarea intravenoasă de antibiotice, terapie cu oxigen și alte măsuri de susținere a funcției respiratorii.
Persoanele peste 65 de ani sunt sfătuite să se vaccineze atât împotriva gripei, cât și a pneumococului, pentru a reduce riscul de pneumonie. De asemenea, menținerea unei igiene riguroase, evitarea fumatului și tratarea promptă a infecțiilor respiratorii pot ajuta la prevenirea complicațiilor.
În concluzie, pneumonia dublă reprezintă o amenințare majoră pentru vârstnici și pentru cei cu boli pulmonare preexistente. Cazul Papei Francisc evidențiază cât de gravă poate deveni această boală, necesitând tratament complex și monitorizare atentă, mai ales în contextul unor factori de risc suplimentari.
