Cardinalul Raymond Burke, în vârstă de 76 de ani, este un cleric din aripa dură conservatoare a Bisericii Catolice, care s-a ciocnit în mod repetat cu Papa Francisc pe majoritatea problemelor cu care se confruntă biserica. Burke, din Wisconsin, a adoptat o linie dură în mod constant împotriva politicii bisericii în timpul mnadatului lui Francisc față de persoanele LGBTQ, divorț sau rolul femeii în biserică, scrie cotidianul AS. Conclavul care alege următorul Papă se deschide tradiţional între a 15-a şi a 20-a zi de la moartea Papei, adică între 5 şi 10 mai.
Burke este, de asemenea, un susținător al lui Trump. În 2016, când Papa Francisc critica planurile președintelui de a construi un zid la granița de sud cu Mexicul, Burke a susținut propunerea, spunând că „apără valorile bisericii”.
Și acum se pare că Trump, în timpul celui de-al doilea mandat de președinte, este dornic să-l vadă pe Burke instalat la Vatican ca noul Papă.
Burke este unul dintre favoriți, după moartea Papei Francisc.
Relație tensionată între Francisc și Burke
Burke, care a fost arhiepiscop de St. Louis, a fost chemat la Roma de Papa de atunci, Benedict al XVI-lea. Americanul a fost numit șef al Tribunalului Suprem al Semnăturii Apostolice - cea mai înaltă instanță a bisericii, și a fost numit cardinal doi ani mai târziu.
Când Francisc a fost numit Papă în 2013, l-a scos pe Burke din Congregația Episcopilor, organismul care îl ajută pe Papa să aleagă noi episcopi.
Burke a început apoi să-l critice pe Francis, spunând: „Are impresia, sau este interpretat astfel în mass-media, că el crede că vorbim prea mult despre avort, prea mult despre integritatea căsătoriei între un bărbat și o femeie. Dar nu putem vorbi niciodată suficient despre asta”.
Burke a continuat să critice, atacând mișcarea Vaticanului către o abordare mai relaxată a homosexualității. Papa Francisc l-a demis pe Burke de la Tribunalul Suprem, deși a spus că aceasta decizie fusese luată cu ceva timp în urmă și că nu-l pedepsește pe american.
Ciocnirile dintre cei doi au continuat, până când, în 2023, o întâlnire a șefilor departamentelor Vaticanului a luat decizia de a-l lăsa pe Burke fără apartamentul din Roma și salariul de 5.000 de euro lunar, deși a fost încadrată ca o reatribuire a privilegiilor mai degrabă decât o pedeapsă.
Burke a spus la acea vreme că, deși credea că este clar „papa nu mă vrea în nicio funcție de conducere, nu am avut niciodată impresia că e de părere că sunt dușmanul lui”.
De când și-a pierdut apartamentul, cardinalul Burke a rămas la Roma.
Cine este cardinalul Raymond Leo Burke
Cardinalul Raymond Leo Burke, american cu o carieră marcată de fermitatea sa doctrinară și de opoziția față de unele dintre reformele impulsionate de Papa Francisc, se conturează drept unul dintre numele menționate pentru a fi viitorul Papă. Figura sa generează un interes deosebit în rândul sectoarelor mai tradiționale ale catolicismului.
Burke s-a născut în Wisconsin în 1948, cel mai mic dintre cei șase frați. Pregătirea sa bisericească a început la Seminarul Sfânta Cruce. Mai târziu a studiat la Universitatea Catolică din America și a obținut un doctorat în drept canonic la Universitatea Gregoriană din Roma.
A fost numit episcop de Papa Paul al VI-lea în 1975 și mai târziu a devenit Arhiepiscop de St. Louis. În 2008, Papa Benedict al XVI-lea l-a numit Prefect al Tribunalului Suprem al Semnăturii Apostolice.
Doi ani mai târziu, a fost ridicat la rangul de cardinal. De atunci, influența sa în cadrul Bisericii a fost semnificativă, mai ales în chestiuni doctrinare și judiciare.
Sprijin politic cu nume: Donald Trump
Dar figura lui transcende religios. În Statele Unite, Raymond Burke a primit sprijin de la Donald Trump. Fostul președinte l-a lăudat pentru valorile sale conservatoare.
Trump vede în Burke o garanție a identității tradiționale. Un aliat în apărarea a ceea ce el numește „valorile creștine”. Sprijinul său a rezonat în sectoarele catolice ale Americii.
De asemenea, Raymond Burke navighează cu ușurință în lumea digitală. Are o prezență activă pe rețelele sociale.
Această vizibilitate îl face un chip recunoscut. Nu numai în Roma, ci în întreaga lume catolică. Mai ales printre cei care pledează pentru o direcție mai conservatoare a Bisericii.
Odată cu moartea Papei Francisc, America pare să aibă un candidat clar. Raymond Burke simbolizează o posibilă revenire la o Biserică mai rigidă. Și are sprijin politic care ar putea influența mai mult decât se aștepta.
Conclavul va decide în săptămânile următoare cine va fi viitorul Papă. În Capela Sixtină este în joc viitorul spiritual a peste un miliard de credincioși.
Procedura de alegere a noului Papă
După moartea Papei Francisc, cei 135 de cardinali cu vârsta până în 85 de ani se vor aduna într-un conclav pentru a-și alege succesorul. Ei sunt închiși în Capela Sixtină timp de două până la trei săptămâni pentru a alege noul papă, iar votul continuă până când un candidat își asigură sprijinul de două treimi, moment în care fumul alb este eliberat din coșul capelei.
Ceilalți candidați cu șanse, pe lângă Burke, sunt:
Pietro Parolin (70 de ani, Italia) – secretar de stat al Vaticanului din 2013 și un moderat, echilibrat între liberalismul lui Francisc și conservatorismul lui Burke.
Peter Erdö (72 de ani, Ungaria) – Un conservator ferm, se opune acceptării refugiaților și căsătoriilor între persoane de același sex. Se așteaptă să împartă votul tradiționalist cu Burke.
Luis Antonio Tagle (67 de ani, Filipine) – Un liberal și cel mai tânăr favorit. Ar fi primul papă asiatic și este strâns aliniat cu opiniile progresiste ale lui Francisc asupra problemelor sociale.
Matteo Zuppi (69 de ani, Italia) – Văzut drept candidatul cel mai apropiat de stilul lui Francisc. Implicat în misiuni diplomatice și susținător al catolicilor LGBTQ, este considerat unul dintre favoriții papei.
Francisc, care a murit în lunea Paşetelui la vârsta de 88 de ani, a fost înmormântat - la fel ca alţi şapte papi înaintea sa - într-o ceremonie privată, sâmbătă, în Bazilica Sf. Maria Mare, o biserică dedicată Fecioarei, una dintre cele patru bazilici pontificale de la Roma, unde se ducea pentru a se ruga înainte şi după fiecare călătorie în străinătate.
Cei 135 de cardinali - în vârstă de până la 80 de ani - s-ar putea reuni în Conclav încă de a doua zi, pentru a-l alege, cu uşile închise, în Capela Sixtină, pe viitorul şef al Bisericii Catolice.
În virtutea regulilor de la Vatican, Conclavul se deschide tradiţional între a 15-a şi a 20-a zi de la moartea Papei, adică între 5 şi 10 mai.
Cardinalul luxemburghez Jean-Claude Hollerich estimează că acesta va începe ”probabil” la 5 sau 6 mai.
Data Conclavului ar putea fi anunţată luni, după o acincea ”Congregaţie Generală”, o nouă reuniune pregătitoare a cardinalilor electori şi neelectori.
