„Pe Mihaela am întâlnit-o pe centură, își vindea trupul. În secunda în care am văzut-o, am știut că îmi era predestinată. M-am căsătorit cu ea, dar...”

13 Ian 2019   •   16:33
„Pe Mihaela am întâlnit-o pe centură, își vindea trupul. În secunda în care am văzut-o, am știut că îmi era predestinată. M-am căsătorit cu ea, dar...” Foto: Pixabay.com

În urmă cu doi ani s-a căsătorit cu Mihaela, deși o cunoscuse pe centură. A știut din prima clipă că îi este predestinată, pentru că îi amintea de o altă tânără pe care o cunoscuse în Italia.

Deși prietenii râdeau de el și îl considerau un fraier nu a renunțat la gândul de a o lua de soție.

„Pe Mihaela am cunoscut-o în timp ce făceam proba unei mașini de-abia reparate. Ea era „la datorie”, pe marginea șoselei, iar de la distanță mi s-a părut că este… Ilinca. Atât de șocat am fost de asemănare, încât era cât pe ce să intru într-un copac. Nu vă spun ce-a fost la gura proprietarului mașinii, care se afla pe scaunul din dreapta… M-a înjurat cât pentru o viață întreagă, după care m-a dat jos și m-a lăsat acolo, la marginea șoselei. (...) Am luat o ocazie, ne-am întors în oraș și am intrat într-un restaurant liniștit, unde am mâncat și am vorbit toată după-amiaza. Mihaela, după ce s-a convins că nu am nevoie de serviciile ei, s-a relaxat și a renunțat la comportamentul de damă ieșită la agățat. Părea o cu totul altă persoană: o tânără uimită și curioasă de felul ciudat în care mă comportam. Așa am aflat că, în urmă cu cinci ani, Mihaela și sora ei, orfane de mici și crescute de o mătușă alcoolică, pe care nu o interesa soarta lor, au fost ademenite să plece în Italia. Lucrurile s-au complicat în timp, ele au fost despărțite și s-au pierdut una de cealaltă. Mihaela, după ce a „muncit” vreo doi ani într-un bordel clandestin, a fost ajutată de un român să fugă înapoi, acasă, și de atunci își câștiga existența din ceea ce știa să facă.

— Nu o duc chiar așa rău. Am o garsonieră închiriată în oraș, nu depind de nimeni și câștig atât cât am nevoie. Am reușit chiar să termin liceul la seral, pentru că nu vreau să trăiesc așa toată viața. Vreau ca, într-o zi, să fiu mândră de mine, să nu mai fiu ceea ce sunt acum. și poate că Dumnezeu mă va ajuta să aflu ceva și de sora mea, Ilinca… îmi este foarte dor de ea și sper să o găsesc.

Când am auzit-o, am înmărmurit. Ilinca era numele fetei pe care o cunoscusem în Italia… Posibilitatea ca Ilinca și Mihaela să fie surori mi se părea absurdă, iar faptul că eu le cunoscusem pe amândouă, cu atât mai incredibil! Dar coincidența de nume și de locuri era prea mare. Apoi, mai era și asemănarea dintre ele…

În mintea mea se făcea încet, încet, lumină. Acum înțelegeam de ce nu-mi mai putusem dezlipi ochii de la fata asta, de ce mă aflam acolo, lângă ea. Poate că era un semn al sorții, poate că-mi era predestinată. Dar încă nu-mi venea a crede tot ceea ce mi se întâmpla. Trebuia să mă lămuresc”,  a povestit tânărul pentru revista Întâmplări adevărate.

Cei doi s-au căsătorit și au decis să se mute în alt oraș pentru a scăpa de trecut. „Acum suntem o familie obișnuită, ne înțelegem foarte bine și, mai presus de orice, ne iubim. Soția mea nu mi-a dat niciodată prilej de gelozie. și nici nu îmi va da, știu asta”, a mai povestit bărbatul.

Parteneri
x close