
Cunoscut și sub numele de melcul cu picior solzos sau melcul vulcanic, acest gastropod unic s-a adaptat extrem de ingenios la viața din adâncurile oceanului. El poartă o „armură” metalică formată din solzi suprapuși îmbogățiți cu fier și are cea mai mare inimă, proporțional cu corpul, din întreg regnul animal, scrie Live Science.
Această creatură bizară trăiește în apropierea gurilor hidrotermale și a „coșurilor negre” din adâncurile Oceanului Indian, unde temperaturile apei pot ajunge până la 400°C. Melcul își extrage mineralele din lichidul fierbinte emis de aceste fisuri vulcanice submarine, folosindu-le pentru a-și întări solzii cu nanoparticule de sulfură de fier.
Mai mult, carapacea sa este acoperită cu un strat exterior de sulfură de fier, ceea ce face ca acest melc să fie singura ființă multicelulară cunoscută care își întărește scheletul cu fier. Atât de mult fier conține, încât atunci când Muzeul Național al Țării Galilor a achiziționat un exemplar în 2015, curatorii au fost avertizați să nu folosească apă în soluția de conservare – altfel, melcul ar fi început să ruginească.
Inima supradimensionată
În spatele acestei armuri impresionante se află o altă trăsătură remarcabilă: o inimă uriașă, care reprezintă aproximativ 4% din volumul corpului său. Această inimă supradimensionată îi permite să supraviețuiască în apele sărace în oxigen și alimentează inclusiv bacteriile simbiotice din glanda esofagiană – adevărate „fabrici interne de hrană”.
Melcul are o lungime medie de aproximativ 5 cm și este denumit uneori și „pangolin marin”, datorită asemănării sale cu mamiferul terestru acoperit de solzi. Specia este extrem de rară, cunoscută doar din trei câmpuri hidrotermale situate la est de insula Mauritius, în largul coastelor sud-estice ale Africii.
Interesant este că fiecare individ posedă atât organe sexuale masculine, cât și feminine. Se deplasează lent pe fundul oceanului, la adâncimi de peste 2.700 de metri – o lume întunecată și ostilă, în care acest melc blindat a învățat să prospere.
Nu mănâncă niciodată
Unul dintre cele mai fascinante aspecte ale melcului vulcanic este că nu mănâncă niciodată. În loc să caute hrană, acesta supraviețuiește datorită unor bacterii simbiotice care trăiesc în glanda sa esofagiană. Aceste bacterii transformă substanțele chimice din apele fierbinți ale izvoarelor hidrotermale în energie, funcționând ca o adevărată uzină internă de hrană.
Deși potențialul habitat al melcilor vulcanici se întinde pe o suprafață de aproximativ 0,3 kilometri pătrați, aceștia sunt în prezent găsiți pe o arie extrem de restrânsă, de doar 0,02 kilometri pătrați – o fâșie minusculă din adâncul oceanului. Cu toate acestea, chiar și acest mic colț de lume devine tot mai periculos pentru supraviețuirea lor, din cauza activităților umane.
În 2019, Uniunea Internațională pentru Conservarea Naturii (IUCN) a inclus pentru prima dată melcul cu picior solzos pe Lista Roșie a speciilor amenințate, clasificându-l ca „în pericol” de dispariție. Decizia a venit în urma amenințărilor cauzate de exploatarea minieră în adâncurile oceanului, care pune în pericol două dintre cele trei locuri în care această specie rară trăiește.