Arheologii au găsit cătușe antice în Egipt. La ce erau folosite, acum mai bine de 2200 de ani
Publicat acum 1 ora si 25 minute
Cunoscuta revistă online de știință Live Science a publicat vineri un articol despre „trovanții României”. Trovanții sunt roci care cresc prin absorbția mineralelor din apa de ploaie. România găzduiește un grup de trovanți care au inspirat folclorul despre ouă de dinozaur, fosile de plante și creații extraterestre, potrivit sursei citate.
În apropierea unui sat din centrul României se află un grup de roci care pot crește și se pot reproduce ca și cum ar fi vii. Aceste roci neobișnuite, cunoscute sub numele de trovanți, împing simultan mai mulți „pui” care pot cădea și se pot transforma în ciuperci pe cont propriu, scrie Live Science.
› Vezi galeria foto ‹
Trovanții se găsesc aproape exclusiv în România, mai exact în apropierea satului Costești, unde sunt protejați de Rezervația Naturală Muzeul Trovanților. Condițiile geologice și minerale rare care există în centrul României (precum și în mici părți din Rusia, Turcia și SUA) sunt necesare pentru a forma trovanții, care sunt compuși dintr-un miez de piatră dură înconjurat de o cochilie de gresie.
Trovanții cresc cu aproximativ 5 centimetri la fiecare 1.000 de ani prin adăugarea de pietre la cochilia lor de gresie, care este compusă din bucăți de rocă cimentate împreună cu calcar. Scoica este atât de poroasă, încât poate absorbi minerale precum carbonatul de calciu din apa de ploaie. Scoica acționează apoi ca o betonieră, combinând mineralele cu apa pentru a produce o substanță care se scurge din roci și le mărește circumferința.
Ca urmare a modului în care cresc, trovanții sunt adesea bulboși și netezi. Pe trovanții existenți pot apărea umflături dacă apa de ploaie lovește sau picură în mod constant pe o parte a rocii, iar aceste umflături pot da naștere, de-a lungul a mii de ani, unor trovanți mici. Greutatea unui copil trovant îl poate face să se rupă de roca mamă, ceea ce înseamnă că trovanții se pot înmulți.
Geologii cred că trovanții au apărut pentru prima dată în urma cutremurelor de acum mai bine de 5 milioane de ani, potrivit BBC Science Focus. Este posibil ca șocurile seismice să fi compactat sedimente nisipoase dintr-un mediu acvatic străvechi în roci sferice. Această teorie a originii este susținută de fosilele de bivalve și gasteropode pe care cercetătorii le găsesc uneori în interiorul trovanților din România, potrivit revistei online.
Rocile au inspirat și explicații fantastice. Folclorul românesc abundă în povești despre originea trovanților, inclusiv un mit conform căruia rocile sunt ouă uriașe de dinozaur. O altă teorie nebunească sugerează că trovanții sunt fosile de plante, în timp ce alții au propus implicarea extratereștrilor, ambele, desigur, nefiind adevărate.
