
O casă de multe milioane de dolari, cu vedere la golful Cape Cod din statul american Massachusetts, este pe cale să se prăbușească în mare, fapt care ilustrează într-un mod brutal efectele eroziunii de coasă provocate în mare parte de schimbările climatice.
Casa, care este cocoțată pe un mal abrupt și nisipos din orașul Wellfleet, este o bombă cu ceas, având deja expuși stâlpii de susținere din beton, în timp ce pământul de sub ea dispare pur și simplu în mod constant.
Odată avea uși glisante uriase care se deschideau spre o terasă vastă, cu cadă cu hidromasaj, dar aceasta nu mai există acum și se fac încercări disperate de a preveni o iminentă cufundare spre plajă, află mai jos cu 8 metri, potrivit The Independent.
Conștient de eroziunea care înainta, proprietarul anterior a demontat terasa și o extensie a casei. Apoi, proprietatea a fost vândută unei companii care nu dorește să finanțeze demolarea acesteia.
Oficialii Wellfleet sunt profund îngrijorați de potențialele consecințe asupra mediului ale prăbușirii inevitabile a casei. Se tem că resturile vor deteriora straturile delicate de stridii din port, o parte vitală a economiei locale. Un raport efectuat la comanda administrației orașului prezintă o imagine sumbră, prezicând că structura de 500 de metri pătrați va ceda în fața mării în cel mult trei ani.
Proprietarii inițiali, Mark și Barbara Blasch, au cerut, în 2018, autorizație de la comisia de urbanism ca să construiască un dig pentru a preveni eroziunea. Dar cererea a fost respinsă pe motiv că ar putea avea efecte nedorite asupra plajei și asupra fluxului de nutrienți în apa din golf. De asemenea, acest dig nu prezenta nicio garanție pentru salvarea casei.
Soții Blasches au făcut apel la la tribunalul districtual și au pierdut. În momentul de față se află pe rol un apel la Curtea Superioară a statului Massachusetts.
Un bărbat din New York, avocatul John Bonomi, a cumpărat casa în 2022 cu 5,5 milioane de dolari, chiar dacă viitorul ei era sumbru. Avocații lui Bonomi au refuzat să comenteze această tranzacție.
Prăbușire iminentă și efectele ei asupra economiei locale
Un raport întocmit pentru orașul Wellfleet anul trecut de Bryan McCormack, un specialist în procesele de eroziune de coastă de la Woods Hole Oceanographic Institution, estimează că stâncile se erodează cu o viteză de 30 de centimetri pe an. Raportul a estimat că această casă se va prăbuși în cel mult trei ani.
Același raport menționează că o prăbușire ar putea trimite resturi în portul Wellfleet, unde stridiile celebre din această zonă au nevoie de doi sau trei ani pentru a ajunge la maturitate.
„Casa are izolație din fibră de sticlă. Are material toxic în ea", a spus John Cumbler, un profesor pensionar de istorie a mediului, care face parte și din Comisia de conservare a orașului Wellfleet. „Dacă acel material toxic ajunge în portul Wellfleet, care este locul unde îl vor duce curenții, ar putea pune în pericol industria stridiilor din Wellfleet, industria noastră de bază în afara turismului".
Bonomi „a venit la noi în octombrie și a spus că înțelege că locuința este în pericol de a cădea în mare și că va decide până în ianuarie ce va face cu casa”, a spus Cumbler.
Acest plan ar fi trebuit să fie prezentat la ședința comisiei din ianuarie. Dar avocatul lui Bonomi, Tom Moore, a trimis o notificare în decembrie prin care a anunțat că Bonomi a vândut casa către CQN Salvage, o companie înființată în octombrie, reprezentată, de asemenea, de Moore. Acesta a mai trimis o notificare în care spune că „se așteaptă ca orașul să ia orice măsuri pe care le consideră potrivite pentru a preveni prăbușirea terasamentului și celelalte consecințe ale eroziunii. CQN Salvage este gata să colaboreze cu autoritățile pentru luarea măsurilor, dar nu le va finanța”.
Nu se știe cine deține CQN Salvage.
La întâlnirea din ianuarie, Moore a apărut prin video call și a transmis comisiei că „estimarea minimă” pentru demolarea casei este de cel puțin 1 milion de dolari.
„Prin urmare, nu vrei să faci nimic și să lași casa să cadă în mare?”, l-a întrebat pe Moore Lecia McKenna, consilier al orașului.
„Vreau să vă rog să nu o lăsați să cadă în mare”, a răspuns Moore.
Comisia a votat prelungirea până la 1 iunie a termenului limită pentru stabilirea unor măsuri în această situație.