Dupa ce Romania a transmis Comisiei Europene noul program de convergenta, in care se spunea ca adoptare a euro "va deveni un obiectiv realizabil si necesar" la data de 1 ianuarie 2019, guvernatorul BNR, Mugur Isarescu, a atras atentia ca un astfel de angajament are nevoie de “un consens politic puternic”.
Iar dupa ce ministrul Bugetului, Liviu Voinea, a declarat: “Vreau sa dau un mesaj despre adoptarea euro, Guvernul si-a asumat deja, a facut anuntul si la Bruxelles ca la 1 ianuarie 2019 Rom~nia va adopta moneda euro”, viceguvernatorul BNR, Bogdan Olteanu, a precizat ca obiectivul presupune “tinte intermediare pe ani, pe luni, pe domenii, pe reforme”.
Si cand putina lume se mai astepta - dar probabil pentru ca guvernatorul BNR a vorbit de consens - presedintele a dorit sa-si dea si el cu parerea in aceasta cestiune arzatoare la ordinea zilei - vorba lui Caragiale.
Traian Basescu s-a declarat convins, duminica, la Iasi, ca Romania va indeplini anul viitor toate cele cinci criterii pentru aderarea la zona euro. Dar a subliniat ca doar respectarea respectivelor conditionalitati nu e suficienta, un element extrem de important fiind competitivitatea economica. El a spus insa ca sunt motive de optimism si din acest punct de vedere.
Analistii Erste cred ca Romania va trece la euro dupa 2021
Dupa o noua incercare a presedintelui de a a ancora anticipatiile romanilor, ia sa vedem care-s cele cinci criterii incluse in Tratatul de Maastricht, necesare intrarii in mecanismul european al ratelor de schimb ERM-II, etapa premergatoare aderarii la zona euro? Un deficit bugetar care sa se situeze sub 3% din PIB, o datorie publica totala mai mica de 60% din PIB, o rata a inflatiei care sa nu depaseasca cu mai mult de 1,5% inflatia medie a celor mai performante trei state din UE, o rata a dobanzii la obligatiunille pe zece ani care sa nu depaseasca cu mai mult de 2% dobanda medie a celor mai performante trei state, mentinerea stabilitatii cursului de schimb (intr-o banda de ± 15%).
Iar concluzia unui studiu Erste publicat zilele trecute e ca: “Romania ar putea in prezent sa indeplineasca trei din cele cinci criterii de convergenta nominala necesare pentru a adera la moneda euro. Criteriul de stabilitate a preturilor si al randamentului pe termen lung al obligatiunilor ar putea fi indeplinite in 1-2 ani, atat timp cat deciziile economice raman prudente".
Si cum criza financiara a demonstrat - puncteaza Erste - ca doar criteriile de convergenta nominala nu reusesc sa reflecte adecvat eventualele probleme pe care o tara le-ar putea avea dupa a aderare prematura la zona euro, trebuie tinut cont de competitivitate si de decalajul de convergenta a economiei reale.
Un prim indicator, productivitatea muncii, arata ca Romania este cu 50% sub media UE si cu mult sub nivelul raportat de cele mai recente state membre euro la momentul aderarii lor (Slovenia, Slovacia, Estonia si Letonia). Presupunand o crestere anuala de 3%, care este un ritm destul de moderat, Romania ar avea nevoie de opt ani pentru a ajunge la nivelul inregistrat de Letonia la momentul aderarii la zona euro.
Unul dintre cei mai importanti factori pentru aderarea la zona euro este PIB-ul pe locuitor la paritatea puterii de cumparare. Acesta-i in crestere, dar abia a ajuns la jumatatea mediei UE, in timp ce decalajul dintre ultimele state care au devenit membre ale zonei euro si media UE era mult mai mic.
"Lejeritatea cu care calendarul de aderare a variat in ultimii ani sugereaza ca factorii de decizie din Romania tind sa ignore provocarile puse de statutul de membru al zonei euro si riscurile generate de o aderare lipsita de pregatirea corespunzatoare. Cel mai recent termen avansat, respectiv 2019, a fost catalogat drept ambitios de catre banca centrala si nu putem decat sa fim de acord cu acest lucru avand in vedere ca scenariile discutate anterior sugereaza ca o aderare post-2021 este mai realista", apreciaza raportul Erste.
Un optimist este un pesimist prost informat
Revenind la presedintele Basescu, analistii Erste ii dau dreptate in legatura cu importanta competitivitatii, dar nu-i impartasesc motivele de optimism. Si tot de optimism da el dovada nu doar cand discuta de competitivitate, ci si cand isi exprima convingerea ca Romania va indeplini in 2015 toate cele cinci criterii de la Maastricht. De unde stie cum va evolua inflatia in Uniunea Europeana? A luat in calcul ca la cei mai „performanti” din UE nu se mai vorbeste de inflatie (cresterea preturilor), ci de deflatie (scaderea preturilor)?
Potrivit ultimelor date Eurostat, Romania - cu toata dezinflatia realizata - are cea mai mare inflatie din Uniunea Europeana: 1,6%. In timp ce un grup de sapte tari se confrunta cu deflatia: Grecia (-1,6%), Bulgaria (-1,3%), Cipru (-0,4%), Ungaria (-0,2%), Slovacia (-0,2%), Portugalia (-0,1%), Croatia (-0,1%).
E adevarat ca indicatorul de la Maastrischt se refera la inflatia medie, acolo unde, cu 2,1%, Romania e pe locul doi in UE, in urma Estoniei (2,3%). Totusi daca nu punem la socoteala Grecia, si facem media evolutiilor din Bulgaria (-0,8%), Cipru (-0,4%) si Letonia (+0,1%), la care se adauga 1,5%, rezulta ca Romania ar trebui sa aiba o inflatie medie de 1,1%, nu de 2,1%.
Dar, in fine, nu e prima oara cand presedintele isi „afiseaza” optimismul in acest an. A mai facut-o cand a adus vorba de capacitatea economiei de a avansa cu 4 - 5 procente, ca sa poata adauga: „Optimismul meu este mult mai mare ca al economistilor”. Cu riscul de a-i reaminti ca marele matematician Grigore Moisil sugera ca un optimist este un pesimist prost informat. Mai ales ca presedintele si-a exprimat optimismul si in 2009, c~nd a proorocit ca economia va creste, si aceasta a scazut.
Iar mai aproape de zilele noastre, in 2011, el si-a manifestat optimismul si in privinta adoptarii euro. Dupa ce guvernul a mentionat intr-un document posibilitatea adoptarii euro cu intarziere, Basescu a declarat ca trebuie mentinut obiectivul privind intrarea in zona euro in 2015.
