x close

Bucureşti – Muzeul Transporturilor

de Ionuţ Bălan    |    12 Aug 2014   •   10:13
Bucureşti – Muzeul Transporturilor 794

Desi Bucurestiul are doar un sfert din populatia Londrei, pe Dambovita, densitatea locuitorilor e dubla decat pe Tamisa.

Bucurestiul e a sasea metropola europeana dupa numarul locuitorilor sai.

Pe prima pozitie in UE se plaseaza Londra (8,3 milioane locuitori), urmata, la mare distanta, de Berlin (3,4), Madrid (3,2), Roma (2,7), Paris (2,2), Bucuresti (1,9).

Top 10 mai cuprinde un oras german (Hamburg – 1,8 milioane), doua capitale est-europene - Budapesta si Varsovia - si Viena - fiecare cu cate 1,7 milioane de suflete.

Din pacate, top 50 al celor mai mari urbe europene nu mai include vreun oras romanesc, fiindca nici unul nu are peste 500.000 de locuitori: Cluj-Napoca (324.576), Timisoara (319.279), Iasi (290.422), Constanta (283.872), Craiova (269.506), Brasov (253.200), Galati (249.432), Ploiesti (209.945), Braila (180.302).

Bucuresteanul se naste inghesuit

Si totusi, desi Bucurestiul e doar a sasea metropola europeana si are doar un sfert din populatia city-ului de pe Tamisa ori doua treimi din locuitorii metropolei vegheate de Poarta Brandenburg, cetatenii “micului Paris” sunt de doua ori mai inghesuiti.

In vreme ce Londra are o densitate a populatiei de 5.285 de locuitori pe kilometrul patrat, iar Berlinul una de 3.800, la Bucuresti densitatea e dubla: 8.260.



Asta pentru ca pe cand londonezi locuiesc pe 1.572 kmp, iar berlinezi pe 892, bucurestenii se calca pe picioare pe doar 228.

De regula, orase cu astfel de intindere precum Frankfurt, Breslau, Stuttgart sau Dortmund din Germania ori Genova din Italia au o treime din populatia Bucurestiului si spatiul care le prisoseste e ocupat de parcuri, stadioane, stranduri, muzee etc.

In Bucuresti, in schimb, in cartiere precum Militari, Berceni sau Dristor, nu exista parcuri, ci doar blocuri inaltate pana la cer, in perioada de delir locativ a lui Ceausescu.

In Marele Paris se circula, in cel mic – nu

E bine totusi sa ne exprimam cu precizie. Chiar daca populatia Bucurestiului e de doua ori mai densa decat cea a Londrei, Berlinului sau Madridului si de patru ori decat cea a Romei, totusi Parisul e cea mai intesata capitala europeana (21.000 locuitori/kmp), urmata de Atena (17.043).


Si in afara de aceste doua metropole, mai exista inca un oras, care chiar daca nu e capitala de tara, e aglomerat: Barcelona – 15.990 locuitori/kmp.

Bucurestiul ocupa deci locul al patrulea in topul inghesuielii din UE si in apropiere sa se situeaza orasul italian Napoli (8.178 locuitori/kmp).

Dar chiar daca are un numar triplu de locuitori pe kilometrul patrat, marele Paris creeaza senzatia, in comparatie cu cel mic, ca e ceva mai fluid.

De ce? Pentru ca Parisul are metrou cu statii a caror distanta dintre ele se masoara in sute de metri, nu in kilometri, si RER.

Ele sunt cele care au scos din uz, incepand cu 1938, tramvaiul.



Si chiar daca fostul primar socialist Betrand Delanoë a reintrodus de cativa ani tramvaiul in zona sudica a orasului, tot n-a reusit sa reaglomereze traficul pana la nivelul din Bucuresti.

Nu autostrada, ci metrou suspendat!

Ca sa rezumam. In Bucuresti - un oras dominat de blocuri cu zece etaje – nu e discutie legata de trafic in care sa nu se pomeneasca de necesitatea de a goli prima banda de pe marile bulevarde ocupata de masinile parcate.

Surprinzator insa nimeni nu vorbeste de faptul ca nu doar aceea ar trebui eliberata, ci si ultima banda, acolo pe unde circula tramvaiul.

Iar solutia de a face ca tramvaiele sa mearga pe sub pamant, nu constituie singura varianta de fluidizare a traficului, pentru ca ele pot circula si pe sus, precum metroul newyorkez.

Tramvaiul 41, cunoscut si sub numele de metroul usor, a fost considerat o mare realizare cand i-a fost ingradit traseul. Dar, ia ganditi-va!, daca ar circula pe deasupra solului, nu s-ar castiga o banda de circulatie?!



Tramvaiele sunt potrivite pentru localitati de 300.000 de locuitori precum Iasi sau Timisoara, si nici chiar in orasele germane cu o densitate de pana la 4.000 de locuitori/kmp nu constituie o problema.

Altfel stau insa lucrurile in al patrulea oras ca densitate a populatiei din UE, dar care nu are caile de acces proiectate pentru aglomerari rezidentiale atat de mari.

Sunt multe blocuri, drumurile-s prea putin late pentru cate imobile s-au construit, in asa fel incat e mai mare inghesuiala decat in vestitele orase italiene cu strazi inguste. In plus, spre deosebire de Paris, la Bucuresti mai e si risc seismic!



Ok, dar stiti ce au facut autoritatile in primele doua decenii postcomuniste? In loc sa investeasca banii publici in extensia liniilor de metrou in cartiere precum Colentina sau Rahova, au risipit resursele pe reabilitarea liniilor de tramvai la care pana la urma vor trebui sa renunte.

Se lucreaza, in sfarsit, la linia de metrou Drumul Taberei, dar Bucurestiul e supraaglomerat nu doar de circulatia tramvaielor, ci are o trecere de cale ferata intr-o zona semicentrala (Gara de Est), lucru greu de acceptat intr-o capitala de stat UE.

Si, desi oamenii au platit prin impozite pentru parcari care sa le fie construite de catre primarii, acestea le mai iau inca o data banii cand li se ridica masinile de pe bulevardul din fata casei...



Precizam ca intre 1975 si 1989, s-au construit 60 km de metrou, intr-un ritm de 4,3 km anual – dublu cat la Frankfurt, Milano sau München. Dupa aceea s-au mai „tras” numai 9 km de cale ferata subterana!

Cu o retea de 69 km, metroul bucurestean are doar 51 de statii, in vreme ce la Budapesta, la 31,7 km, sunt 40 de statii, ceea ce evidentiaza distanta mare intre statiile de metrou de la noi.

Citeşte mai multe despre:

transport in comun
Parterneri
Parterneri
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Nu, multumesc Accept
sati