Site-urile de specialitate s-au emotionat cand Banca Centrala Europeana a calculat pentru prima zi lucratoare a lunii octombrie 2013 un curs de schimb mai mic decat acela din perioada similara din 2012. Si au scris ca asta inseamna ca scad accizele in 2014, deci se ieftinesc tigarile si benzina.
Dar nu s-a intamplat astfel, deoarece Guvernul a modificat, din nou, regulile jocului in timpul jocului (prin ordonanta de urgenta) si pentru exprimarea in lei a accizelor in euro s-a luat rata de schimb din anul anterior celui precedent, valoarea s-a actualizat cu inflatia medie din septembrie 2013 (+4,77%) si a rezultat un curs mai mare: 4,738 lei/euro.
Dupa care, de la 1 aprilie 2014, povara accizelor a crescut mai mult, fiindca s-au introdus cei 7 eurocenti pe litrul de carburant. Cu precizarea ca - de la 1 septembrie 2013 - se adaugasera pe lista de produse accizate: bijuteriile din aur si platina, blanurile, iahturile, autoturismele de peste 3000 cmc, motoarele de peste 100 cp pentru ambarcatiuni si armele.
Greu de inteles este doar ce mai cauta pe respectiva lista - alaturi de alcool si tutun - cafeaua.
Mai ales ca autoritatile fiscale au promis ca o vor scoate din 2011. Dar nu s-au tinut de cuvant, si - dintre tarile UE - in afara de Romania, doar Letonia si Germania mai impun o povara fiscala asupra cafelei. In Bulgaria, accizele la cafea au fost eliminate o data cu intrarea in Uniunea Europeana, in 2007.
Un produs de lux in Romania
Accizele sunt „taxe selective pe consum”, care „raspund unor considerente de sanatate publica, protectie a mediului si economie de energie”. Grupele de produse supuse impozitarii sunt „bauturile alcoolice, produsele petroliere si produsele din tutun”, se arata in lucrarea „Fiscalitate si preturi” - Editura Economica (2002).
Alte caracterizari ale grupelor de produse asupra carora se aplica accize contin si expresia, oricum destul de ambigua, „produse de lux”. In ce masura s-ar putea incadra cafeaua in aceste definitii?
E limpede ca, in cazul cafelei, considerentele legate de protectia mediului si de economia de energie nu se aplica. In ceea ce priveste sanatatea, cele mai recente studii indica faptul ca doar excesul masiv de cafea sporeste riscul aparitiei unor boli de inima.
Pe de alta parte, virtutile curative ale cafelei, legate, printre altele, de rolul sau protector in cazul cancerului colono-rectal, de capacitatea sa de a reduce acizii bilei si de a imbunatati echilibrul lichidelor in organism, ca sa nu mai vorbim de efectul de stimulare a vigilentei, sunt recunoscute pe o scara din ce in ce mai larga.
Este cafeaua un produs de lux, justificandu-se, astfel, includerea sa pe lista produselor accizabile? Raspunsul valabil in cazul Romaniei este: daca ne uitam la preturi si la cat de putina cafea consuma romanii, comparativ cu locuitorii altor tari din regiune, atunci da, cafeaua este un produs de lux. Insa pe langa veniturile inca reduse ale romanilor, acest statut al cafelei este determinat chiar de existenta accizei, care majoreaza preturile!
Astfel, definitia accizei ar trebui, poate revizuita, in sensul vizat de adversarii acestei forme de taxare, care sustin ca acest tip de impunere fiscala este motivat fie de raritatea produsului vizat, fie de valoarea mare a acestuia, care face ca Guvernul sa se simta indreptatit la o parte din profitul inregistrat de comercianti.
Situatie comparabila cu cea a unor epoci istorice demult apuse, cand, in functie de contextul istoric, geografic si economic, se impuneau accize la produse precum sarea sau hartia.
Accizata 4 ani in plus
In 2004, accizele la cafea au fost reduse cu 20%, masura intrand in vigoare de la 1 ianuarie 2005. Reprezentantii Asociatiei Romane a Cafelei sustineau, inca din 2006, eliminarea totala a accizelor la cafea pana in 2007.
Ministerul Finantelor Publice propusese, de altfel, initial, in 2004, ca accizele la cafea sa fie reduse cu 20% in 2005 si 50% in 2006, urmand a fi eliminate total in 2007. Dar, abia din 2006 a inceput sa se aplice un program gradual de reducere a acestora.
In 2008 accizele au scazut la 459 euro/tona la cafeaua verde, 675 euro/tona la cafeaua prajita si 2.700 euro la cafeaua solubila, de la 612, 900 si 3.600 euro/tona in 2007. In 2009, accizele s-au micsorat la 306 euro/tona (cafea verde), 450 euro/tona (cafea prajita) si 1.800 euro/tona (cafea solubila), iar, in 2010, la 153, 225 si 900 euro/tona, urmand ca accizele la cafea sa fi eliminate total incepand cu 2011.
Din pacate autoritatile nu s-au tinut de cuvant. Suntem in 2014 si cafeaua a continuat sa fie accizata in 2011, 2012 si 2013 - la nivelul accizelor din 2010 -, pentru acest an ramanand valabil acelasi nivel in Codul Fiscal: 153 euro/tona pentru cafeaua verde, 225 euro/tona pentru cafeaua prajita, inclusiv cafea cu inlocuitori si 900 euro pe tona pentru cafeaua solubila.
