In 1990, suprafata terenurilor pe care s-au executat lucrari de reimpadurire s-a ridicat la 25.489 de hectare, potrivit datelor Institutului National de Statistica (INS). Anul trecut, astfel de lucrari s-au executat pe o suprafata de doar 10.437 de hectare, ceea ce inseamna o scadere de aproape 60%.
Datele provin din arhiva de statistici online TEMPO a INS si se refera, potrivit definitiei date de Institut, la "ansamblul de lucrari de plantare de puieti, butasi si sade sau de insamantare a unei suprafete de teren cu scopul de a se crea noi arborete, atat pe terenuri forestiere de pe care a fost exploatat arboretul matur, cat si pe terenuri lipsite de vegetatie forestiera".
Pe de alta parte, daca in 1990 volumul total de lemn recoltat din padurile romanesti s-a ridicat la 16.649 mii de metri cubi, in 2013 acest volum a ajuns la 19.064 mii de metri cubi, consemnand o crestere de 14,5%. Vorbim despre volumul total brut recoltat in fiecare an, atat de catre operatorii economici specializati, cat si pentru aprovizionarea populatiei, adica despre taierile legale de arbori. 
Aceste date nu inseamna catusi de putin ca fondul forestier romanesc "a dus-o mai bine in comunism" si nici nu constituie un argument pentru renationalizarea padurilor private sau pentru stoparea retrocedarilor.
De altfel, dinamica anuala a lucrarilor de reimpadurire arata limpede ca regresul a inceput cu mult inainte de retrocedarile sa inceapa sa conteze cu adevarat. Astfel, aceste lucrari au cunoscut un deplin abrupt inca din primii ani de dupa Revolutie. Daca in 1990 s-au facut lucrari de reimpadurire pe o suprafata de 25.489 de hectare, in anul imediat urmator, suprafata reimpadurita a scazut cu 38%, la doar 15.832 de hectare. In 1992 s-au reimpadurit 12.556 de hectare, iar in 1993 – 10.346 de hectare. Minimul postrevolutionar a fost atins in 2010: doar 10.106 de hectare reimpadurite. 
Datele cu privire la defrisarile ilegale de dupa Revolutie constituie inca un argument ca statul este cel mai prost administrator si in ceea ce priveste padurile. Astfel, potrivit unui raport al Curtii de Conturi de anul trecut, in perioada 1990-2011, volumul taierilor ilegale de paduri aflate in proprietatea statului si administrate de Romsilva a crescut, cu unele fluctuatii anuale, ajungand la un maxim de 281.517 mc in anul 1992.
Sursa citata arata ca, in perioada 2005-2011, in padurile proprietate de stat s-au efectuat taieri nelegale de arbori in volum total de 438.900 mc, din care cel mai mare volum de taieri ilegale s-a inregistrat in judetele Suceava - 10.213 mc, Maramures - 9.542 m.c., Bacau - 7.751 mc, Gorj - 7.686 mc, Arges - 6.160 mc si Olt - 4.501 mc. In aceeasi perioada, volumul taierilor ilegale din padurile private, dar administrate pe baza de contracte de catre Romsilva, a fost de 194.600 mc.
Intre 2005 si 2011, in padurile proprietate de stat s-au facut defrisari pe o suprafata totala de 202.258 hectare, iar in cele proprietate privata – pe o suprafata totala de 89.674 hectare.
"Insumand taierile de arbori din padurile Romaniei (proprietate de stat si privata), rezulta ca, in perioada 2005-2011, s-a defrisat padurea pe o suprafata totala de 291.932 ha. In acelasi interval, s-au regenerat total si s-au efectuat lucrari de regenerare artificiala pe o suprafata de 120.067 ha. Prin urmare, suprafetele de pe care s-au facut taieri ilegale depasesc cu peste 170.000 ha suprafetele regenerate", se afirma in raportul Curtii de Conturi.
Concluzia este trasa tot de Curtea de Conturi: "Din analiza efectuata de catre auditorii publici externi, s-a constatat ca statul, prin Romsilva, aloca insemnate resurse pentru paza padurilor, dar, cu toate acestea, volumul taierilor ilegale a continuat sa se mentina an de an la un nivel foarte ridicat".
